Se estimează că populaţia şcolară de origine română din Ucraina se ridică la 57 000 de elevi (cu o pondere de circa 14% din ansamblul minorităţii române, minoritate reprezentând 409 mii de persoane, la ultimul recensământ general al populaţiei din 2001, şi situată pe poziţia a doua, după minoritatea rusă).

 

Potrivit datelor recensământului populaţiei, comunitatea românească din Ucraina este distribuită teritorial astfel:

  • 44% în regiunea Cernăuţi (nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi nordul Basarabiei)
  • 30% în regiunea Odesa (sudul Basarabiei şi partea ucraineană a interfluviului Nistru-Bug)
  • 8% în regiunea Transcarpaţia
  • 12% în regiunile Kropivniţk (fostă Kirovograd) şi Nikolaev
  • 6% în alte regiuni.

Numărul total de şcoli publice cu predarea în limba română este de 78 (dintr-un total de 16 365 de şcoli). Procentual şi geografic şcolile româneşti sunt distribuite astfel:

  • 63 de şcoli în regiunea Cernăuţi (80%)
  • 3 şcoli în regiunea Odesa (3,8%)
  • 12 şcoli în regiunea Transcarpaţia (15%)
  • 0 şcoli în regiunile Kropivniţk şi Nikolaev (0%)
  • 0 şcoli în alte regiuni (0%).

Nu există în Ucraina nicio instituţie privată de învăţământ preuniversitar cu predarea în limba română. Alte minorităţi naţionale din Ucraina dispun de instituţii private de învăţământ preuniversitar.

Cele 78 de şcoli publice româneşti reprezintă 0,47% din numărul total de şcoli din Ucraina, în timp ce minoritatea românească deţinea oficial la ultimul recensământ  0,85% din ansamblul corpului social, în condiţiile în care foarte mulţi etnici români nu au fost înregistraţi ca atare, fiind trecuţi la alte naţionalităţi, în special la ucraineni.

Numărul grădiniţelor de copii cu instruirea în limba română este de 61, adică în 17 localităţi în care există şcoală românească nu există şi grădiniţă de copiii românească. Acest fapt constituie un factor determinant pentru ca părinţii să opteze pentru înscrierea copiilor în şcolile sau clasele cu predarea în limba ucraineană (sau rusă). De asemenea, nu există în Ucraina nicio grădiniţă de copii privată cu instruirea în limba română, în timp ce alte minorităţi dispun de grădiniţe private cu instruirea în limbile lor materne.


Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca 61%) sunt educaţi şi instruiţi în limbile ucraineană sau rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educaţiei în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă). Raportul actual dintre elevii români instruiţi în limba maternă şi cei instruiţi în limbile ucraineană şi rusă este de aproximativ 4:6.

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, în anul 2011-2012, un număr de doar 22 743 elevi erau instruiţi în limba română, dintre care 18 666 – în limba română şi 3 877 – în limba ”moldovenească”.

Acest contingent reprezenta circa 39% din populaţia şcolară estimată, de origine română, din Ucraina, respectiv 61% dintre elevii de origine română sunt instruiţi în limbile ucraineană şi rusă.


De asemenea, 2 616 elevi instruiţi în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie obligatorie, dintre care 578 – limba română şi 2 038 – limba ”moldovenească”.

Totodată, 564 elevi instruiţi în ucraineană sau rusă studiau limba română ca materie facultativă, dintre care 289 limba română şi 275 limba ”moldovenească”.

Per total, numărul elevilor români instruiţi în limba română şi al celor instruiţi în limbile ucraineană sau rusă care studiau limba română ca materie obligatorie sau facultativă în anul de învăţământ 2011-2012 a constituit 25 923 elevi, ceea ce reprezenta doar circa 45% din populaţia şcolară aparţinând minorităţii naţionale române (români, moldoveni, volohi) din Ucraina.

Totodată, Ministrul Ştiinţei şi Educaţiei de la Kiev a declarat la Cernăuţi că în anul curent de studii 2017-2018 numărul elevilor instruiţi în limba română este de doar aproximativ 16 000, iar al celor instruiţi în limba ”moldovenească” este de doar circa 3000, astfel contingentul de copii români instruiţi în limba maternă ridicându-se la doar circa 19 000.

Potrivit presei de la Kiev, în anul de învăţământ 2015-2016 în clasele întâi ale şcolilor publice din Ucraina fuseseră înscrişi 414 mii de elevi. Ţinând cont de ponderea elementului românesc în ansamblul corpului social din Ucraina conform datelor ultimului recensământ (0,85%), numărul elevilor de origine română înscrişi în clasa întâi ar fi trebuit să fie de circa 3 500.

În anul curent de învăţământ 2017-2018 numărul elevilor înscrişi în clasele întâi ale şcolilor publice din Ucraina a fost de 408 208, ceea ce ar însemna, ţinând cont de ponderea procentuală a elementului românesc înregistrat la recensământ (0,85%), un număr de aproximativ 3 469 de elevi de origine română înscrişi în clasa întâi, indiferent de limba de predare. Cea mai mare parte dintre aceştia au fost înscrişi în şcolile sau clasele cu predarea în limba ucraineană.

Cifra de 408 208 elevi înscrişi în clasele întâi a fost anunţată public de către ministrul Ştiinţei şi Educaţiei din Ucraina, Lilia Grinevici (”1 вересня в 1-й клас підуть 408 тис. 208 першокласників” – сказала міністр освіти і науки Лілія Гриневич, Перший раз у перший клас: в Україні зросла кількість першокласників у 2017, Українські новини, 16 серпня 2017 // ”La 1 septembrie vor merge în clasa întâi 408 mii 208 elevi” – a spus ministrul Ştiinţei şi Educaţiei, Lilia Grinevici, Prima dată în clasa întâi: în anul 2017 numărul elevilor claselor întâi din Ucraina a crescut, Ukrainski novini, 16 august 2017).

Pentru a stimula înscrierea celor 3 469 de copii români în clasa întâi cu  predarea în limba română, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni ar fi trebuit să aibă în vedere un număr corespunzător de burse identitare în locul celor 1000 de burse de merit / de performanţă prevăzute pentru toată populaţia şcolară românească din Ucraina instruită în limba română.


Cât priveşte cele 1000 de burse de merit / de performanţă lunare mari, propuse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi aprobate de Guvernul României, avem următorul tablou: 1000 elevi x 200 RON x 9 luni = 1 800 000 RON (sau cca 385 885 Euro)/an. Această variantă cuprinde doar 4,39% din populaţia şcolară instruită în limba română sau doar 1,74% dintre elevii de origine română.

Astfel, varianta actuală nu vizează 95,61% dintre elevii instruiţi în limba română şi 98,26% din elevii de origine română din Ucraina. Acest dezechilibru se cuvine a fi rectificat.

Mai multe organizaţii reprezentative ale românilor din Ucraina au propus ca statul român să acorde burse identitare anuale mai mici tuturor celor 19 000 de elevi români instruiţi în limba română, situaţie din care ar rezulta un cu totul alt tablou: 19 000 elevi x 500 RON/an = 9 500 000 RON (sau cca 2 036 616 Euro)/an.

În această situaţie, cuprinzând sută la sută populaţia şcolară instruită în limba română, suma alocată ar fi de doar 5,27 ori mai mare decât prevede varianta actuală, iar numărul de elevi vizaţi ar fi de 19 ori mai mare (respectiv, efectul social ar creşte cu 1 800%, având impact imens asupra prestigiului învăţământului în limba română).

Cumulând cei doi factori de creştere, devine evident că randamentul financiar al variantei propuse este cu cca 400% mai mare decât al celei actuale.

Aceste costuri sunt incomparabil mai mici decât dacă statul român ar sprijini funcţionarea de şcoli private în cele 78 de localităţi din Ucraina în care există în prezent învăţământ preuniversitar în limba română (faţă de 282 de localităţi în care a existat învăţământ preuniversitar în limba română între 1924 şi 1991).

Vlad Cubreacov – https://cubreacov.wordpress.com/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.