Dobandirea cetateniei: maghiarii ies pe usa si moldovenii intra pe fereastra

În prima zi lucrătoare a anului 2011, cererile pentru cetăţenie ungară au început să curgă la oficiul recent deschis la Cluj-Napoca, la sediul Consulatului din Piaţa Unirii. Aici există patru ghişee pentru preluarea cererilor, iar acestea ar putea fi suplimentate în cazul în care se vor forma cozi. La Târgu-Mureş au fost depuse peste 200 de cereri doar în primele zile, iar la Oradea peste 100.

 

Noua lege a fost iniţiată de formaţiunea Fidesz şi de Partidul Creştin-Democrat, iar Parlamentul maghiar a votat cu o majoritate considerabilă legea care prevede dreptul etnicilor maghiari de a solicita cetăţenia Ungariei în cazul în care pot dovedi că sunt de origine maghiară, că vorbesc limba şi nu reprezintă vreun pericol pentru securitatea ţării. Deţinerea unei proprietăţi în Ungaria nu mai reprezintă un criteriu pe baza căruia se poate acorda cetăţenia. Procedura este relativ simplă, petenţii trebuie să depună patru acte tipizate, dintre care o cerere pentru modificare numelui în varianta sa maghiară, dacă acesta este în forma românească. Solicitanţii nu trebuie să fie domiciliaţi în Ungaria, însă nu vor beneficia de toate drepturile cetăţeneşti maghiare, una dintre excepţii fiind dreptul de vot.

Deja maghiarii clujenii au depus zeci de cereri, printre aceştia numărându-se şi câţiva politicieni maghiari. Unul dintre aceştia este consilierul local UDMR Cluj Molnos Lajos. Interesul deosebit al etnicilor maghiari se datorează şi procedurilor mai simple pentru obţinerea vizelor pentru Statele Unite şi a dreptului de muncă în Olanda şi Marea Britanie.

 

Cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse în Ungaria, la unul din cele 2.200 de birouri înregistrate sau la misiunile diplomatice ale acestei ţări în străinătate. În România acestea pot fi depuse la Ambasada de la Bucureşti sau la consulatele din Miercurea Ciuc şi Cluj-Napoca, precum şi la Centrele pentru democraţie înfiinţate de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) la Oradea şi Târgu Mureş. Tamas Aczel, oficialul ungar care supraveghează procedurile pentru acordarea cetăţeniei a declarat că cel mai ridicat interes pentru obţinerea cetăţeniei se înregistrează la Miercurea Ciuc, unde aproximativ 7.000 de persoane s-au programat pentur a-şi depune cererile. Aşteptările pentru primul an se ridică la 250-400.000 de cereri depuse de etnicii maghiri de peste graniţe. Şi în Serbia s-au deschis oficii pentru depunerea cererilor de obţinere a cetăţeniei.

În ţările cu un număr mare de etnici maghiari legea nu a fost primită foarte bine. Slovacia s-a arătat ofensată de această măsură şi a anunţat că va adopta o lege similară pentru slovacii din afara ţării. România a cerut doar lămuriri legate de aplicarea cererii, cerând ca cetăţenia să fie acurdată individual, pe bază de cerere şi nu în masă. Comisia pentru Politică Externă a Senatului României a cerut o poziţie oficială a Executivului legată de legea pentru acordarea cetăţeniei maghiare pe baza criteriului etnic, subliniind că aceasta este interzisă de prevederile Conveţiei europene asupra cetăţeniei.

 

Ministrul ungar de externe Janos Martony a ţinut să precizeze că legea este în concordanţă cu legislaţia internaţională. “Problema cetăţeniei, atât în cazul sârbilor, croaţilor, românilor sau altor naţii, se ocupă de oameni şi nu de teritorii. Comunităţile umane au în vedere şi au dreptul să-şi aleagă variantele în care doresc să convieţuiască, ce fel de autonomie sau neautonomie doresc”, a declarat acesta.

România a început procedurile de acordare a cetăţeniei române pentru moldoveni şi Ucraineni din data de 8 februarie a anului trecut. În acest sens s-au înfiinţat Birouri teritoriale pentru cetăţenie, unde se pot depune dosare pentru redobândirea cetăţeniei române. La Cluj-Napoca biroul pentru depunerea cererilor se află în clădirea Inspectoratului Şcolar Judeţean din Piaţa Ştefan cel Mare.

 

Potrivit art.4 din legea 21-1991, cetăţenia română se poate dobândi prin naştere, adopţie sau acordare la cerere. Cetăţenia română se acordă la cerere pe baza unor condiţii.

Între 2008 şi 2010, peste 17.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au redobândit cetăţenia română, potrivit unor date ale Ministerului de externe. Aceştia au depus jurământul la consulatele române de la Bălţi şi Cahul şi la Ambasada României de la Chişinău. În total, în perioada menţionată au jurat credinţă faţă de România 21.253 de persoane. Conform legii, cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă. După depunerea jurământului, se eliberează certificatul de cetăţenie română, document care atestă calitatea de cetăţean român.

Statele europene nu au fost deloc încântate de iniţiativa României de a facilita acordarea cetăţeniei române moldovenilor, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia arătându-se îngrijorate de afluxul de imigranţi care vor avea astfel acces mai facil în Uniunea Europeană. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că aceasta este o problemă falsă, menită să mascheze problema muncii la negru în UE. “Anul acesta România a acordat circa 17.000 de cetăţenii cetăţenilor care şi-au pierdut abuziv cetăţenia română. Marea lor majoritate aveau următoarea problemă: făcuseră studii în România, nu aveau cetăţenie română şi nu se puteau angaja legal pe teritoriul României. Ei lucrează acum la multinaţionale, în diverse firme. Le Figaro şi cele două tabloide britanice confundă ceea ce ei acceptă şi încearcă să arunce spre cele două ţări un lucru pe care ei îl acceptă: Republica Moldova are circa 600.000 de cetăţeni care lucrează de ani de zile în Marea Britanie, Italia, Spania; cei mai mulţi dintre ei sunt exploataţi la negru”, a declarat preşedintele.

Cetăţenii moldoveni şi ucraineni se arată ofensaţi de condiţiile impuse pentru obţinerea cetăţeniei. Aceştia trebuie să demonstreze că nu sunt un pericol pentru siguranţa statului şi că sunt înrudiţi cu cetăţeni români sau urmaşi ai acestora. Actele necesare pentru dosarul de solicitare a cetăţeniei sunt copia legalizată a actului de identitate, cazierul judiciar din România şi Republica Moldova sau Ucraina, actele de stare civilă, precum si declaraţii pe proprie răspundere că nu întreprinde sau sprijină acţiunii împotriva ordinii de drept şi a siguranţei naţionale şi că doreşte redobândirea cetăţeniei române cu menţinerea domiciliului în străinătate. Nu se percepe taxă consulară pentru dosarele depuse, iar actele trebuie depuse personal.