Documentele de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) care vorbesc despre recuperarea prejudiciului de 6,9 milioane de lei la Artex au dispărut din arhiva instituției de cultură. Gazeta de Cluj a intrat în posesia lor și le pune la dispoziția publicului larg și a procurorilor DNA, care au demarat în noiembrie 2014 procedura de urmărire penală a fostei directoare, Viorica Crișan, actuala adjunctă. Suntem curioși dacă faptul că Viorica Crișan și actuala directoare, prietena ei Carmen Ciongradi, nu au dorit recuperarea prejudiciului ar constitui noi date pentru procurorii anticorupție.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei este în continuare închis încă din 2009. Contractul defectuos cu Artex pentru care s-au plătit 6,9 milioane de lei a fost principala cauză. Fostul director, Ioan Piso, a încercat să recupereze prejudiciul, dar a fost dat afară. Cei de la MNIT trebuiau să îi continue încercarea, mai ales că atul prin care se cerea o conciliere cu cei de la Artex era înregistrat în registrul de intrări-ieșiri a muzeului. În schimb, actul a dispărut. Acest fapt este clar în interesul celor două directoare, Carmen Ciongradi și Viorica Crișan, care nu au dorit niciodată recuperarea banilor de la respectiva firmă. Ba mai mult, chiar ele au dat acele sume, ele semnând pe statele de plată.
Oficialii MNIT confirmă pierderea actelor
”În registrul de corespondență intrare-ieșire, la nr. de înregistrare 1399 din 01.08.2011 este menționat la rubrica conținutul pe scurt al documentului-convocare concilieră directă – Artex. Căutând în arhiva instituției, am constatat, cu toate diligențele făcute, că nu avem nici o copie de pe această adresă, care a fost întocmită de reprezentantul legal al instituției de la acea dată.
Având în vedere acest fapt, vom iniția demersuri de obținere a acesteia de la fostul director, urmând ca imediat ce vom intra în posesia ei, să revenim cu o adresă în acest sens”, arată managerul interimar al MNIT Carmen Ciongradi în cadrul unui răspuns la cererea Gazeta de Cluj.
Viorica Crișan, director la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, este urmărită penal de către procurorii DNA. Ea este acuzata că ar fi primit foloase necuvenite de la firma Artex, care ar fi semnat un contract de 11 milioane de euro cu MNIT, contract pentru refacerea instituției de cultură. Muzeul de Istorie este închis de cinci ani de zile din cauza contractului defectuos semnat de Viorica Crișan, la momentul respectiv director al instituției de cultură, actualmente director adjunct al muzeului.
Viorica Crișan: „Care-i problema dumneavoastră?”
Alături de Viorica Crișan mai sunt urmărite penal alte patru persoane, dar și societatea Artex, companie care câștigă contracte “pe banda rulantă” cu statul pentru restaurarea monumentelor. Gazeta de Cluj a contactat-o chiar și pe Viorica Crișan. După ce i-am expus că este urmărita penal de către DNA ne-a întrebat “Și care-i problema dumneavoastră?” Vă redăm în continuare în totalitate declarația Vioricăi Crișan:
“Eu consider că nu este nimic adevărat așa că o să vedem cum se vor rezolva problemele până la final. Suntem într-un proces cu curtea de conturi pe aceeași temă. Nu văd nimic deocamdată care să fie așa de mare. Eu nu acuz pe nimeni. Eu vreau să mergem pe forma corectă și legală. Dacă sunt vinovată asta este. Eu consider că nu sunt. Fiecare își face treaba și datoria și eu o să mi-o fac pe a mea”, a declarat Viorica Crișan pentru Gazeta de Cluj.
Ce spune DNA
”În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 25.11.2009 a fost semnat contractul de cesiune „Amenajare muzeală”, între Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, reprezentată prin director general Crişan Viorica şi contabil şef Taloş Emilia, suspecte în cauză, pe de o parte, și SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL Bucureşti. Contractul avea ca obiect „ansamblul de opere de creaţie intelectuală şi artistică intitulat : amenajare muzeală”, în spaţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. S-a stabilit că preţul total al contractului este de 11.000.000 euro (echivalentul a 47.080.000 lei), la care se adaugă TVA 19%, în valoare de 2.090.000 euro (respectiv 8.945.200 lei). Contractul a fost încheiat pentru perioada 25.11.2009-31.07.2011.
Din probele administrate a rezulta că atribuirea execuţiei lucrărilor pentru obiectivul de investiţii „Amenajare muzeală” s-ar fi efectuat cu nerespectarea procedurilor legale privind achiziţiile publice, iar efectuarea de plăţi/cheltuieli de capital, în sumă totală de 6.939.565 lei, la acest obiectiv de investiţii, a fost făcută pe baza unor documente justificative care nu reflectă realitatea, sau a fost făcută pentru servicii şi lucrări neexecutate. Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a efectuat plăţi, în trei tranşe, în perioada 23.12.2009 – 29.12.2009, către SC ARTEX SERVICES INTERNATIONAL SRL Bucureşti. Pentru exerciţiul bugetar al anului 2009, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (denumit în continuare MNIT) a avut aprobată iniţial, în bugetul de venituri şi cheltuieli, la articolul bugetar „cheltuieli de capital”, suma de 1.000.000 lei.
La datele de 16.07.2009 şi 12.10.2009, suspectele Crişan Viorica şi Taloş Emilia solicitaseră abuziv suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MNIT, neavând la bază o fundamentare legală a valorii investiţiei solicitate. Ulterior, Crişan Viorica şi Taloş Emilia au semnat şi Nota de fundamentare, la 12.10.2009, identică în conţinut cu referatul de necesitate, ambele având un conţinut general şi fără să furnizeze nici un element cu privire la modul de stabilire al valorii estimate a obiectivului de investiţii.
În baza acestor documente, în perioada octombrie – decembrie 2009, funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, respectiv suspecţii Staicu Mircea Cristian, Bălăuţă Roxana, Grosu Constanţa au aprobat, cu încălcarea prevederilor legale, suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MNIT, pe anul 2009, cu suma de 7.663.000 lei, în trei tranşe. Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal”.
