Mișcarea LGBTQ+ din România și-a lansat ieri, prin asociația Mozaic și Centrul de resurse Juridice, un așa numit index al egalității cuprinzînd un număr de 52 de revendicări politice în anul electoral 2024. ”Este nevoie de curaj politic și de dorință și putință politice pentru a genera schimbare la nivel de politici publice. Prezentul Index vine în întâmpinarea decidenților politici prin oferirea unui roadmap, a unei agende politice care să facă lumină cu privire la revendicările politice ale comunității LGBT+ din România” se arată în preambulul documentului.

”Sperăm ca în contextul alegerilor care urmează în anul 2024, dar și în anii următori, partidele politice să-și asume parte dintre punctele acestui Index” mai scriu autorii.
”Doar punând pe masă revendicările noastre putem să comparăm și evaluăm cine ne sunt
adevărații aliați și cine sunt acele entități politice care ne ignoră”.

Dacă cele mai multe dintre revendicări sunt, în opinia noastră, îndreptățite, cîteva dintre ele par să trădeze, totuși, dorința creării unei categorii sociale discriminate pozitiv, în timp ce altele solicită din partea statului lucruri care se pot rezolva pe alte căi, în special prin implicarea societății civile sau a entităților private. Există și revendicări legate de drepturi pe care, prin legislație, le are, oricum, orice cetățean, fără discriminări, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare legate de discriminarea pozitivă (ex.dreptul la mitinguri LGBTQ+). În fine, vreo cîteva prevederi, îndreptățite ori nu, vor produce în mod cert dezbateri aprinse în societate, prin conținutul lor.

Printre solicitări se numără, astfel, protecția constituțională a familiilor LGBT+; Legalizarea parteneriatelor civile prin adoptarea Pl-x nr. 152/2019: Recunoașterea familiilor transgender prin recunoașterea căsătoriilor persoanelor transgender în cazul schimbărilor de acte de stare civilă; Recunoașterea familiilor gay căsătorite în afara României, în Uniunea Europeană și în afara; Stabilirea, prin lege, a unui proces de schimbare a actelor de stare civilă (sex, prenume, Cod Numeric Personal) pentru persoanele transgender, proces care să fie unitar, clar și predictibil, în acord cu cele mai înalte standarde la nivel internațional, respectiv dreptul la autodeterminare; Eliminarea condiționărilor medicale (intervenții chirurgicale, sterilizare) pentru schimbarea actelor de stare civilă.

Locuințe, indemnizații, pensii, subvenții, venit minim garantat pentru LGBTQ+

Autorii mai cer asigurarea accesului liber, egal și neîngrădit al persoanelor LGBT+ la servicii sociale oferite de stat, în domenii cum ar fi locuire, indemnizații, pensii, subvenții, venit minim garantat, etc; Asigurarea accesului persoanelor LGBT+ la servicii de sănătate mintală.
De asemenea, cer asigurarea exercitării libere, egale și neîngrădite a dreptului la adunări publice pentru comunitatea LGBT+; Înăsprirea sancțiunilor CNCD atunci când constată fapte de discriminare privind comunitatea LGBT+; Modificarea art. 297 Cod Penal privind abuzul în serviciu și includerea identității de gen în lista criteriilor protejat; Stabilirea unor standarde unitare privind tranziția medicală a persoanelor transgender care să asigure accesul liber, egal și neîngrădit al persoanelor transgender la servicii medicale; Asigurarea gratuită, liberă și egală a accesului persoanelor LGBT+ la testări și tratament privind infecțiile cu transmitere sexuală; Interzicerea expresă, prin lege, a terapiei de conversie.

Homosexualii persecutați în comunism să primească despăgubiri. Plus muzeu al LGBTQ+

Se mai solicită stabilirea de parteneriate oficiale între autoritățile locale și festivaluri de tip Pride în toate orașele din România; Arborarea, de către autorități, a steagului LGBT+ cu ocazia zile de 17 mai – Ziua Internațională de Luptă Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei; Înființarea unui muzeu al culturii queer, aflat în subordinea fie a Ministerului Culturii, fie a autorităților locale; Scuze publice din partea statului român victimelor Articolului 200, reabilitarea acestora, ștergerea cazierelor acestora și inițierea unor discuții privind compensații pentru condamnări nedrepte.

La recensămînt să se declare orientarea sexuală

Indexul mai prevede introducerea, la recensământ, a unor categorii privind orientarea sexuală și identitatea de gen (inclusiv pentru persoanele non- binare) în formularele completate de cetățeni; Înființarea unui institut de cercetare pe tema orientării sexuale și identității de gen, aflat în subordinea Parlamentului; Modificarea Codului Penal art.77 privind agravanta și art. 369 privind discursul instigator la ură pentru includerea identității de gen printre criteriile protejate.

Facilități unisex în campusuri, postere pro-LGBTQ+ în spații publice

În fine, se mai solicită formarea continuă a polițiștilor, jandarmilor, angajaților din apărare și servicii secrete pe tematici relevante privind orientarea sexuală și identitatea de gen prin organizarea de cursuri specifice; Stabilirea unor sancțiuni clare pentru acei polițiști, jandarmi, angajați din apărare și servicii secrete care nu respectă identitățile LGBT+ sau care săvârșesc acte de abuz sau violență împotriva persoanelor LGBT+; Facilități unisex în campusuri, afișarea de materiale (postere, bannere, etc.) în spațiile publice care susțin diversitatea LGBT+. 

(Bogdan Tiberiu Iacob – Inpolitics.ro)