Doi deputati clujeni dau liber la defrisari
Deputatii Mircia Giurgiu si Petru Calian au fost cosemnatarii unei legi extrem de controversate. Este vorba de schimbarea codului silvic care va duce la o serie de defrisari legale. Majoritatea semnatarilor acestei legi sunt proprietari de paduri sau au afaceri in acest domeniu, al exploatarilor forestiere. Chiar daca organizatii mondiale, precum WWF au contestat acest proiect, deputatii le-au interzis reprezentantilor de ONG-uri sa mai participe la dezbateri.
Anul trecut, deputatii clujeni Mircia Giurgiu si Petru Calian au initiat, alaturi de alti 17 parlamentari, un proiect de lege care acum se afla in mapa Presedintelui pentru a fi promulgat. Este vorba de modificarea Codului silvic, mai concret de modificarea regimului de taiere a copacilor, care daca va fi publicat in Monitorul Oficial si va fi adoptat va fi o adevarata “drujba” legislativa care va face posibila defrisarea padurilor.
Punerea in vigoare a noilor prevederi vor conduce la exploatarea posibilitaţii de produse lemnoase aferenta celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului in 9, 5 sau chiar intr-un singur an, cu alte cuvinte exploatarea copacilor din paduri se va face intr-un ritm mult mai alert ca pana acum. De asemenea, modificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) creeaza posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier intr-un cadru necontrolat, fapt care va face imposibila gestionarea durabila a padurii. Conservarea biodiversitaţii ecosistemelor forestiere este slab susţinuta in propunerea legislativa, fiind necesar ca in Codul Silvic sa fie precizate in mod clar care sunt parghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. Prin modificarile propuse la art. 16, retrocedarile padurilor nu respecta principiile teritorialitatii si ale obligativitatii preluarii in administrare sau asigurarii de servicii silvice de catre proprietari.
“Suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru padurile proprietate publica a UAT şi privata, trebuie sa ia in considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales daca pe seama acestora se realizeaza profit (ex. construcţii hidroelectrice, pastravarii, complexe turistice, etc). In acest sens este necesara crearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmeaza a fi aprobate de autoritatea publica care raspunde de silvicultura. Si ca sa vedeti ca de la 1800 incoace nu s-a schimbat mare lucru decat, vorba poetului, pe hartie, toate aceste semnale de alarma sunt ignorate de politicieni, desi au fost in mod public si direct semnalate de Coalitia de Mediu (din care face parte si Asociatia MaiMultVerde, alaturi de alte 69 organizatii de protectia mediului din Romania)”, spune Tudor Ghivenco, reprezentat al asociatiilor ecologice.
Organizatiile de mediu lasate pe-afara
Cand acest proiect controversat a fost supus dezbaterii publice, Coaliţia de Mediu şi WWF Romania şi-au oferit disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislaţie moderna, europeana, care reglementeaza gestionarea padurilor. Drept raspuns, autoritaţile le-au interzis ONG-urilor sa mai participe la dezbateri şi toate solicitarile ulterioare trimise catre Comisie au ramas fara raspuns. Deşi WWF-Romania a depus o lista consistenta de observaţii şi propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regasesc in raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.
“Riscam un nou macel al padurilor romanesti si avem ca invatatura de minte perioada celui de-al doilea val al retrocedarii padurilor (2001-2005), cand peste 400.000 mii ha de padure au disparut cu cantec metalic de drujba. Drepturile la libera exprimare, participarea la dezbaterile publice si oferta unei expertize specializate si profesioniste – pentru binele naturii si a oamenilor, nu doar a exploatatorilor, ne-au fost limitate si refuzate, nu ne ramane decat sa protestam”, spune unul dintre reprezentantii WWF Romania.
Dintre deputatii care au propus aceste schimbari legislative iese in evidenta “baronul padurilor”, independentul Culita Tarata, cunoscut pentru afacerile din exploatarea forestiera care au “chelit” dealurile dar i-au adus averi impresionante, ori deputatul clujean Petru Calian despre care se stie ca are una dintre cele mai mari afaceri din cluj in domeniul mobilei.
Culita Tarata iese din padure
Culiţa Taraţa, fost deputat de Neamţ, in legislatura 2000-2004, din partea PSD, a fost cercetat in scandalul din jurul Insulei Mare a Brailei (IMB). Acest scandal dureaza inca din 2001, de la concesionarea IMB catre Culiţa Taraţa, timp in care, Agenţia Domeniilor Statului a incercat, in repetate randuri, sa anuleze contractul de cesiune. Culiţa Taraţa a fost cercetat in ultimii ani pentru afaceri derulate in special in agricultura. Culiţa Tariţa a fost acuzat de dare de mita, fiind banuit ca ar fi mituit inalţi oficiali pentru a pune mana pe contractul cu ADS. Magistraţii l-au scos de sub urmarire penala.
Vraja mobilei, prostituate si “Crucea Transilana”
Petru Calian (n. 17 mai 1968, Jucu, judetul Cluj) este un politician roman, ales deputat la alegerile legislative din 2004 din partea Partidului Romania Mare. In februarie 2006 s-a inscris in Partidul Conservator, in care a ramas pana in 2008. La alegerile legislative din 2008 a obtinut un nou mandat de deputat, de aceasta data din partea PDL. Figureaza pe lista candidatilor compromisi intocmita de Asociatia Pro Democratia. In anul 2010 a fost implicat intr-un scandal cu prostituate, dar in luna noiembrie 2010 a fost nominalizat de Mitropolia Clujului pentru decernarea distinctiei "Crucea Transilvana", pe care a si primit-o, ca urmare a "sprijinului acordat Bisericii Ortodoxe Romane pentru rectitorirea Manastirii Nicula". Una dintre principalele surse de venit ale deputatului Calian o reprezinta afacerea Mondena din domeniul Mobilei.
Razvan Robu
