Astăzi, toate băncile româneşti plătesc pentru deciziile necugetate de a da credite de consum, în anii de boom ai economiei, fără să verifice cu atenţie dosarele prezentate de clienţi. BCR a ajuns la o rată de 28% credite neperformante. Un astfel de dosar în care doi infractori au înşelat două bănci, BRD şi BCR, cu suma de mai bine de 10.000 de lei, cu ajutorul a doi complici ce le-au eliberat adeverinţe de salariu falsificate, este în acest moment pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. Procesul stagnează pentru că unii dintre făptaşi au dispărut.
În luna mai a acestui an, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca apărea un nou dosar referitor la obţinerea unor credite de consum pe baza unor adeverinţe de serviciu falsificate, credite de consum folosite pentru a cumpăra, da data aceasta, aparatură electronică şi electrocasnică de la două magazine importante de gen, Diverta şi Media Galaxy.
Ceata lui Piţigoi
Înşelăciunea a fost pusă la cale de patru indivizi, Boancă Adrian, Boancă Eva, Grunfeld Sonia Mirela şi Şimon Levente, primii doi fiind acuzaţi de înşelăciune şi uz de fals, ultimii doi de instigare la înşelăciune, respectiv complicitate la instigare de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Faptele s-au petrecut în perioada de boom economic, în 2006-2007, atunci când băncile, ameţite şi ele de mirajul acelor vremuri, nu verificau actele cu care se prezentau clienţii pentru contractarea creditelor de consum. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Evei Boancă, care în septembrie 2006, în baza unei adeverinţe de salariu falsificate şi-a cumpărat produse electrocasnice de la Media Galaxy, contractând un credit de consum de la BCR în valoare de 5200 de lei. Adeverinţa de salariu fictivă, integral completată, semnată, ştampilată, a obţinut-o cu ajutorul Soniei Grunfeld, patroana unui magazin alimentar, care a oferit acest act Evei Boancă în baza unei promisiuni de angajare care nu s-a materializat vreodată. În acest moment Sonia Grunfeld se află în închisoare, pentru altă infracţiune, executând o condamnare de 2 ani şi 10 luni.
Dar cine se aseamănă se adună, aşa că Adrian Boancă a aplicat aceeaşi tehnică, în 2007 şi, la două date diferite, în baza unor adeverinţe de salariu falsificate cu ajutorul lui Levente Şimon, s-a prezentat întâi la magazinul Diverta, contractând un credit de consum la BRD în valoare de 3366 lei pentru cumpărarea de aparatură electronică. Adeverinţa respectivă atesta faptul că Adrian Boancă era angajat ca şofer al unei firme clujene şi avea un salariu corespunzător pentru a contracta creditul cu pricina. Când a văzut că ulciorul nu se sparge, a aplicat aceeaşi strategie la Media Galaxy, unde, tot pe baza unei adeverinţe de salariu false a făcut cumpărături în valoare de peste 6000 de lei, contractând un credit de consum de data aceasta la BCR.
Bine-nţeles că niciunul dintre cei doi “creativi” clienţi ai magazinelor de aparatură electrocasnică nu au achitat nici măcar o rată din creditele contractate. Băncile păgubite ar fi fost scutite de toate demersurile unui proces interminabil dacă ar fi verificat măcar locul de muncă al acelor doi infractori, deoarece aceştia nu figurau în registrele Agenţiei Naţionale a Forţelor de Muncă (ANOFM). Mai mult, la ANOFM nu există vreo urmă a unui contract de angajare pe care soţii Boancă să îl fi avut vreodată.
Protagoniştii s-au pierdut în ceaţă
În acest moment, procesul se află în pragul celui de al treilea termen de judecată deoarece doi dintre protagoniştii acestei scene nu sunt de găsit. Deşi în dosarul de cercetare al procuraturii apar declaraţiile lui Adrian Boancă şi Levente Şimon, cum cei doi au fost cercetaţi în stare de libertate, nu au mai apărut la proces. Din dosarul existent pe rol reiese clar efortul autorităţilor de a-i găsi pe aceştia. Boancă Adrian şi Levente Şimon au fost citaţi, pentru primul termen al procesului cu menţiunea de prezenţă obligatorie, în vederea audierii sub sancţiunea amenzii penale. Cum nu s-au prezentat, pe numele lor s-au emis, pe 3 iunie mandate de aducere. Niciunul dintre ei nu a fost găsit acasă de către autorităţi, vecinii declarând ca nu mai locuiesc a acele adrese de ani de zile.
Nu sunt declaraţi decedaţi. Adrian Boancă nu figurează în Registrul de stare civilă al Municipiului Cluj-Napoca. Cum profilul de infractor îl recomandă, autorităţile l-au căutat ca deţinut, dar nici el, nici Simon Levente nu figurează în niciunul din centrele de reţinere ale MAI. De asemenea, s-a încercat găsirea lor în străinătate, la muncă, dar la ANOFM nu apar ca posesori ai unui contract de muncă în străinătate, existând posibilitatea ca ei să fi încheiat un contract de muncă în afara ţării nu prin ANOFM, ci direct cu angajatorii. Autorităţile au cerut ajutorul Biroului Naţional Interpol pentru a afla dacă infractorii nu sunt cumva în stare de arest sau încarceraţi în vreuna din statele Uniunii Europene, dar acesta şi-a declinat competenţa pentru astfel de cazuri. “Biroul Naţional Interpol nu efectuează schimb de interes poliţienesc cu celelalte Birouri Centrale Naţionale Interpol ale statelor membre (ale Uniunii Europene – n. red. ), rezultă deci că nu deţine o evidenţă a cetăţenilor români încarceraţi ori arestaţi în străinătate.”
În aceste condiţii a fost declarată imposibilitatea executării mandatelor de aducere.
Creditele neperformante pun în pericol sistemul bancar
Rata creditelor neperformante, aflată în creştere constantă, se îndreaptă încet spre un prag critic. Oficialii instituţiilor financiare dau asigurări că aceste împrumuturi sunt provizionate aproape în totalitate, neexistând un pericol iminent pentru sistemul bancar. În ciuda acestor afirmaţii, BNR nu crede în sinceritatea băncilor. Astfel, potrivit unor informaţii vehiculate în media, divizia de supraveghere a Băncii Naţionale a început o investigaţie la nivelul întregului sistem bancar, cu scopul de a determina dacă instituţiile financiare restructurează credite în mod corect sau din dorinţa de a evita să le provizioneze. Rata creditelor neperformante a urcat la 20,30% la finele lunii iunie 2013, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). În situaţia în care se va ajunge la o rată a creditelor neachitate de 30%, băncile vor trebui să înceapă să ia măsuri drastice de redresare.
Crina Crainic
