Curtea Constituţională a României scrie istorie. ”Doamna de fier a justiţiei”, Laura Codruţa Kovesi, va fi în sfârşit revocată de la conducerea DNA, iar sărmanul Klaus Werner Iohannis a înţeles că e doar un preşedinte de decor. În ţară, undeva, e doliu!

Înţeleg că ”statul paralel” trece printr-un moment de întristare, că Klaus Werner Iohannis (cacofonie voită) plânge cu lacrimi de crocodil, că #rezistenţii trebuie să-şi adune forţele şi acum mai mult ca niciodată vor trebui să demonstreze că sunt soldaţi (a se citi idioţi) utili şi vor patrula pe străzi până-n zori. Eu le înţeleg durerea şi neputinţa, dar să mă înţelegeţi şi pe mine că jubilez când adevărul şi dreptatea ies la lumină.

Preşedintele de carton

În urmă cu aproximativ o lună, Klaus Werner Iohannis putea să demonstreze că este preşedinte, că acţionează în beneficiul tuturor românilor şi nu a unor grupuri. Soarta unei justiţii independente a stat în pixul lui Werner, numai că i-a cam tremurat mâna, ori i-a fost luat pixul, aşa că preşedintele a decis să nu o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, propunere formulată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader şi demarată la sfârşitul lunii februarie. Iohannis cel orb s-a uitat la raportul ministrului Justiţiei ca ”ăla” la poarta nouă şi nu a vrut să vadă abuzurile DNA şi a considerat că unele dintre argumentele lui Toader ”nu au fost pertinente” şi că ministrul a interpretat după bunul plac rapoartele Inspecţiei Judiciare, hotărâri ale CSM sau decizii ale Curţii Constituţionale. Deşi se pregăteşte pentru un nou mandat, Werner mai poate fi doar liderul #rezistenţilor.

”Like a virgin”

După izbucnirea scandalului de la DNA Ploieşti, Klaus Iohannis a ieşit în faţă şi a spus că nu vede niciun motiv pentru revocarea lui Kovesi, ba chiar susţine activitatea DNA, o declaraţie care l-a costat 2.000 lei după ce a fost amendat de către Consiliul pentru Combaterea Discriminării pentru folosirea cuvântului ”penali”: ”Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea acestei direcţii. După părerea mea, această încercare este una jalnică şi neconvingătoare”, spunea Iohannis.

Aşadar, şeful statului găsit-o pe sărmana Kovesi curată ca lacrima.

CCR face curăţenie

În timp ce Klaus Werner Iohannis nu ştie sau nu vrea să fie preşedinte, Curtea Constituţională a României a intervenit în conflictul constituţional dintre ministrul Justiţiei şi preşedinte, după refuzul lui Iohannis de a o revoca pe Kovesi. După o amânare de două săptămâni, CCR condusă de Valer Dorneanu a decis cu majoritate să admită sesizarea formulată de ministrul Justiţiie, Tudorel Toader, cu prvire la refuzul preşedintelui de revocare din funcţie a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Prin admiterea cererii ministrului Justitiei, CCR a decis practic ca rolul preşedintelui în procedura de revocare a unui conducător de parchet este pur decorativ, obligaţia acestuia fiind de a lua act de cererea de revocare formulată de ministrul Justiţiei.

De asemenea, CCR a stabilit totodată că Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul Justiţiei, ci obligaţia de a emite decretul de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

Astfel, judecătorii CCR au stabilit în majoritate că prin refuzul lui Iohannis de a o demite din funcţia de şefă a DNA pe Laura Kovesi a fost creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor: „Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competentele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruta Kovesi. Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

  1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi.
  1. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, arată CCR.

Prima reacţie a lui Tudorel Toader

La scurt timp după ce Curtea Constituţională i-a aprobat sesizarea, reacţia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, nu a întârziat să apară.

„Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei. Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional”, a scris ministrul Justiţiei pe Facebook.

 

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.