Preşedintele SUA, Donald Trump, a argumentat, luni, că are dreptul de a se autograţia dacă va fi condamnat după investigaţia privind presupusele contacte ale echipei sale electorale cu Rusia.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a argumentat, luni, că are dreptul de a se autograţia dacă va fi condamnat după investigaţia privind presupusele contacte ale echipei sale electorale cu Rusia.
„După cum au afirmat numeroşi experţi în drept, am dreptul absolut de a mă graţia singur, dar de ce aş face acest lucru dacă nu am făcut nimic rău? Între timp, vânătoarea de vrăjitoare fără sfârşit, coordonată de 13 democraţi foarte supăraţi şi conflictuali (şi de alţii), continuă, apropiindu-se de alegerile parlamentare parţiale!”, a transmis Donald Trump luni prin Twitter.
The New York Times: Ce riscă Donald Trump în urma anchetei privind presupusele contacte cu Rusia
Investigaţia procurorului special Robert Mueller privind presupusele contacte ale echipei electorale a preşedintelui Donald Trump cu Rusia ar putea avea diverse efecte juridice pentru actualul lider de la Casa Albă, putând conduce chiar la procedura demiterii, comentează cotidianul New York Times.
„Dintre toate întrebările asociate investigaţiei procurorului special, una iese în evidenţă: Ce va face preşedintele Donald Trump la final? Inculparea este o posibilitate care a devenit din ce în ce mai improbabilă. Biroul procurorului special Robert Mueller le-a transmis avocaţilor preşedintelui că intenţionează să respecte perspectiva Departamentului Justiţiei că preşedinţii în funcţie nu pot fi inculpaţi indiferent ce arată dovezile. Cu toate acestea, dacă Robert Mueller depistează vreo neregulă, Donald Trump ar putea fi inculpat după încheierea mandatului”, au comentat editorialiştii Michael Schmidt, Charlie Savage, Alicia Parlapiano, Anjali Singhvi şi Troy Griggs într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul „Cum se va derula investigaţia efectuată de Robert Mueller pentru Donald Trump”.
Experţi în drept consultaţi de cotidianul The New York Times au analizat direcţiile şi efectele pe care ancheta privind presupusele contacte cu Rusia le-ar putea avea pentru Donald Trump cât este în funcţie. Una dintre posibilităţi ar fi ca Robert Mueller să nu depisteze nicio ilegalitate comisă de Donald Trump. În acest caz, îi va fi prezentat un raport lui Rod Rosenstein, procurorul general adjunct al SUA. Altă variantă ar fi să se afle că Donald Trump a încălcat legea. În acest caz, opţiunea „mai puţin agresivă” ar fi sesizarea Congresului, care poate decide iniţierea procedurii pentru demitere. „Opţiunea aplicată în cazul preşedintelui Richard Nixon” ar fi sesizarea unui instanţe federale cu juraţi şi transmiterea unui raport adresat Congresului. Altă variantă, cea mai agresivă, ar fi inculparea preşedintelui Donald Trump. În cazul în care Congresul va fi sesizat, parlamentarii pot ignora concluziile raportului procurorului Robert Mueller ori ale juraţilor instanţei federale sau pot trece la iniţierea procedurii pentru demiterea lui Donald Trump. Dacă Robert Mueller va decide că Donald Trump trebuie inculpat, este necesară aprobarea adjunctului procurorului general, Rod Rosenstein, şi votul juraţilor. Pot apărea următoarele direcţii: procesul poate fi amânat până la finalul mandatului preşedintelui Donald Trump; preşedintele îl poate demite pe Rod Rosenstein; avocaţii preşedintelui pot contesta inculparea sau Donald Trump se poate autograţia, generând contestaţii la Curtea Supremă.
În cazul procedurii pentru demitere, Constituţia SUA prevede posibilitatea ca un preşedinte să fie înlăturat din funcţie pentru „trădare, corupţie şi alte infracţiuni grave ori delicte”. Încadrarea faptelor trebuie făcută de membrii Congresului. Procedura demiterii va începe cu audieri în Comisia pentru Afaceri Judiciare a Camerei Reprezentanţilor, după care va fi vot în plen. Situaţia va depinde foarte mult de rezultatul alegerilor legislative parţiale programate în noiembrie, adică de noua majoritate parlamentară. Camera Reprezentanţilor poate decide suspendarea preşedintelui prin majoritate simplă.
În cazul în care Camera Reprezentanţilor decide suspendarea preşedintelui SUA, Senatul va organiza un proces pe tema acuzaţiilor, monitorizat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Membrii Camerei Reprezentanţilor vor fi procurori, iar senatorii vor decide prin vot nevinovăţia sau vinovăţia preşedintelui SUA. Preşedintele va fi apărat de avocaţi. După procesul din Senat, preşedintele poate fi sau nu condamnat printr-o majoritate de două-treimi dintre membrii Senatului. Practic, Donald Trump va putea fi demis dacă două-treimi dintre senatori decid că trebuie condamnat.
„Doar doi preşedinţi – Andrew Johnson, în 1868, şi Bill Clinton, în 1998 – au fost suspendaţi de Camera Reprezentanţilor; în 1974, Richard Nixon a demisionat pentru a evita să fie suspendat. Niciun preşedinte nu a fost demis de Senatul SUA prin această procedură”, explică The New York Times.
