Leapșa cu dosarul între tribunalele clujene
În anul 2009, pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, devenit între timp Tribunalul Specializat Cluj, intra un dosar legat de scandalul cunoscut în presă sub numele de Ansamblul Luxemburg Floreşti. Sasmireşan Iosif şi soţia sa, Sasmireşan Lia, au încheiat pe 9 martie 2009 cu Gorgan Simion şi Gorgan Raluca un antecontract de vânzare-cumpărare pentru trei apartamente dintr-un imobil ce urma să fie construit de soţii Gorgan pe un teren din Floreşti.
Soţii Sasmireşan au achitat, încă înainte de semnarea antecontractului, suma de 128.000 de euro pentru cele trei apartamente, preluarea urmând să se realizeze pe 30 noiembrie 2009. Constructorul nu a respectat termenul de predarea a imobilului, astfel încât soţii Sasmireşan au semnat un act adiţional
pentru prelungirea termenului de predarea până pe 31 decembrie 2009. Ulterior, aceştia s-au văzut nevoiţi să accepte semnarea unui contract de novaţie, prin care vânzătorul iniţial, Gorgan Simion, transmitea toate drepturile şi obligaţiile din antecontract către cesionarul Ovidiu Suciaghi. În dosar se arată că nici ultimele termene de finalizare nu au fost respectate, imobilul aflându-se în stadiu de construcţie primară. Mai mult, de la momentul
semnării contractului de novaţie, constructorul nu a mai efectuat nicio lucrare de şantier.
Un dosar ajunge în instanță
Ca urmare a acestor fapte, soţii Sasmireşan fac o cerere pentru emiterea unei somaţii de plată împotriva soţilor Gorgan, dar şi a lui Ovidiu Suciaghi, în care cer instanţei să îi oblige pe cei trei la plata sumei de 128.000 de euro, ce reprezintă preţul total al imobilelor ce fac obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, plus plata dobânzii aferente acestei sume. De asemenea, mai cer plata de daune interese în conformitate cu prevederile contractuale şi plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Comercial Cluj își declină competența
Pe 7 noiembrie 2011, Tribunalul Specializat Cluj îşi declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de către soţii Sasmireşan în favoarea Tribunalului Civil Cluj. În motivarea sentinţei, Tribunalul Specializat Cluj arată că acţiunea soţilor Sasmireşan a fost declarată admisibilă, culpa solidară a părţilor
vânzătoare fiind dovedită. Aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţia asumată de a preda la termen apartamentele, deşi cumpărătorii au achitat preţul integral al acestora. Mai mult, nu s-au mai făcut niciun fel de lucrări de construcţie, ceea ce dovedeşte reaua credinţă a vânzătorilor. Creditorii nu pot cere însă restituirea sumei de 128.000 de euro, întrucât şi-au întemeiat cererea pe antecontractul de vânzare cumpărare şi pe actele adiţionale ulterioare.
Soţii Gorgan, respectiv Ovidiu Suciaghi nu sunt datori faţă de familia Sasmireşan cu suma de 128.000 de euro, ci cu cele trei apartamente pentru care actele semnate sunt “în fiinţă, nefiind desfiinţate”. Deşi există un proces pe rol la Judecătoria Cluj-Napoca pentru rezoluţionarea antecontractului şi a actelor
adiţionale ulterioare, câtă vreme nu s-a dat o rezoluţie favorabilă soţilor Sasmireşan care să desfiinţeze convenţiile, cu repunerea parţilor în situaţia anterioară, aceştia nu sunt îndreptăţiţi să ceară înapoierea sumei de 128. 000 de euro. În plus, prin contractul de novaţie s-au schimbat partenerii contractuali, singurul debitor fiind Ovidiu Suciaghi, căruia îi revin toate obligaţiile prevăzute în antecontract. Tribunalul Specializat Cluj consideră că litigiul nu are caracter comercial deoarece construirea imobilului nu poate fi prin ea însăşi o activitate comercială. Conform Codului Comercial, sunt comercianţi doar cei ce fac fapte de comerţ, având comerţul ca profesiune. Din punctul de vedere al instanţei, cei care au construit imobilul cu pricina, chiar cu scopul vânzării lui, nu pot fi comercianţi din moment ce nu aceasta e profesiunea lor. Tribunalul Specializat consideră că obiectul litigiului nu este un fapt sau act comercial legat de construcţia propriu-zisă, ci are ca scop rezoluţionarea unui antecontract referitor la trei apartamente în construcţie, ceea ce ar fi de competenţa Tribunalului Civil.
Curtea de Apel Cluj decide: Tribunalul Specializat Cluj va soluţiona cauza Tribunalul Civil, odată ce s-a trezit cu dosarul în braţe, îşi asumă existenţa unui conflict de competenţă şi pasează cartoful fierbinte curţii de Apel Cluj, să decidă aceasta care dintre instanţe e mai competentă. Din poziţia sa de arbitru, Curtea de Apel Cluj caută argumente pentru a demonstra că cei care au construit imobilul în scopul vânzării lui sunt comercianţi, deşi profesiunea lor nu e aceasta. Astfel, Codul Comercial reglementează ca fapte de comerţ obiectiv întreprinderile de construcţiuni, deoarece au ca obiect obţinerea câştigului. Întreprinderea de construcţiuni este socotită faptă de comerţ atât în cazul în care întreprinzătorul procură materiale, cât şi în cazul în care acestea sunt procurate de beneficiar. De asemenea, este comercial faptul de a construi imobile pentru a fi vândute. Tot fapte de comerţ sunt şi vânzarea construcţiilor în curs de execuţie sau de finalizare. Conform Codului Comercial, sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere. Noţiunea de profesionist include categoriile de comerciant şi cum o întreprindere de construcţii are caracter comercial, rezultă că cel care o exploatează este comerciant, deci profesionist. În concluzie, Curtea de Apel Cluj stabileşte că între cele două părţi implicate în dosar e un raport comercial şi hotărăşte că Tribunalul Specializat Cluj are competenţa materială de
soluţionare a cauzei.
Crina Crainic
