Dosar penal pentru mărturii mincinoase în procesul lui Stelian Ilea

La termenul de săptămâna trecută al procesului în care omul de afaceri Stelian Ilea este cercetat pentru evaziune fiscală, doi dintre martori, foste angajate ale Superforța, au cerut magistratului Nora Boiciuc să le permită retragerea declarațiilor date în fața instanței și menținerea celor de la Procuratură. Acestea au recunoscut că au fost sfătuite de procurori să își retragă una din declarații, în cadrul procesului penal pe care îl au la Judecătoria Cluj-Napoca pe 21 aprilie.

Stelian Ilea a fost absent la ultimul termen al procesului de la Tribunalul Cluj, dar acesta nu a fost singurul inconvenient al ședinței de judecată. În aceeași zi, furnizorul de energie electrică a lăsat instanțele clujene fără curent timp de șapte ore, astfel că orice acțiune care necesita utilizarea calculatorului a fost amânată. Magistratul a decis amânarea termenului, pentru a prezenta răspunsurile expertului angajat de Stelian Ilea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care a reclamat la termenul anterior mai multe lacune și inadvertențe în raportul acestuia.

Surpriza cea mare a fost însă prezentarea în fața judecătoarei a două martore care nu fuseseră chemate la acest termen. Este vorba despre Ioana Andreea Bodea și Daniela Minteuan, foste angajate Superforța. Acestea au rugat instanța să le încuviințeze retragerea declarațiilor date în fața judecătorului și menținerea doar a celor date în faza de urmărire penală.

Li s-a explica că termenul este deja în amânare, și că orice declarație ar avea, nu poate fi înregistrată în sistemul informatic al curții din cauza lipsei de curent electric. Viitoarea ședință de judecată va avea loc în data de 6 mai, termen la care cele două martore pot să revină asupra acestei cereri, pe care au declarat că au depus-o și la dosarul cauzei.

Ioana Andreea Bodea și Daniela Minteuan sunt judecate de un an deja la Judecătoria Cluj-Napoca pentru mărturie mincinoasă. Procesul lui Stelian Ilea se judecă deja de trei ani, în care prin fața instanței au trecut numeroși martori și experți. Probabil că este vorba de o infracțiune de evaziune fiscală extrem de sofisticată dacă instanțelor nu le-au ajuns câțiva ani pentru a se lămuri dacă Ilea este sau nu vinovat.

Salariu în tranșe ciudate

Numele Danielei Minteuan apare în dosarul cauzei, printre mărturiile depuse de foștii angajați ai firmei. Aceasta a lucrat ca dispecer la Aeroportul Cluj, pentru firma Superforţa, contractată de instituţia clujeană pentru a asigura paza obiectivelor. Femeia susţine în mărturia dată în faţa instanţei, pe care acum vrea să și-o retragă, că a primit în mână 600 de lei, iar când făcea ore suplimentare primea bonuri de masă. Femeia a arătat că primea şi 150 de lei în cont lunar, ca poliţă de asigurare, dar că nu a semnat niciodată vreun stat de plată pentru aceste sume.

Care este relevanța acestei declarații și de ce ar trimite procurorii pe cineva în judecată pentru o astfel de mărturie? De-a lungul procesului, plățile făcute către angajați au fost atent analizate atât de experți, cât și de magistrați. Procurorii au încercat să demonstreze că schema folosită de Stelian Ilea, de a plăti în parte salariul angajaților prin asigurări de viață și de sănătate, a prejudiciat statul cu peste un milion de euro.

Astfel, mărturiile foştilor angajaţi ai Superforţa arată că modul de operare identificat de Garda Financiară şi verificat de procurori se confirmă din comportamentul economic al firmei. Fostul inspector resurse umane al firmei, de exemplu, arată că fiecare angajat primea salariul minim pe economie, şi uneori se plângeau că salariul nu le-a fost virat în totalitate, la aceeaşi dată calendaristică. Potrivit acesteia, angajaţii i-au spus că primeau o parte din bani sub formă de asigurări de viaţă, accident şi de sănătate, iar în cazul în care primeau bonuri, acestea se scădeau din salariu, şi nu erau în plus faţă de suma stabilită prin contract. De toate aceste evidențe s-ar fi ocupat soția lui Stelian Ilea.

Siguranță pe pâine

După ce a câștigat contractul pentru paza Aeroportului, cu firma Superforța, Stelian Ilea ar fi intrat într-o schemă deja celebră cu asigurări, prin care achita o parte din salariul angajaților, după care nu mai plătea contribuții și impozite.

Garda Financiară a demarat zeci de urmăriri penale în cauze similare, iar la un moment dat și Stelian Ilea a fost unul din cei vizați de aceasta, care a considerat că patronul Superforța nu îşi îndeplinea obligaţiile fiscale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj l-a cercetat penal, iar în prezent se judecă pe rolul instanţei clujene cu statul român, care vrea peste un milion de euro, reprezentând prejudiciul, majorările şi penalizările.

La termenul anterior, cel mai recent raport de expertiză depus la dosar a fost îndelung discutat, și ulterior trimis înapoi pentru calculul prejudiciului, pe care specialistul a spus că nu îl poate determina, dar procurorul a demonstrat judecătorului că nu este un calcul imposibil de făcut.

Acuzarea a arătat că expertul angajat de Stelian Ilea se înșeală atunci când susține că primele de asigurare adăugate la venitul impozabil al angajaților reprezintă cheltuieli cu deductibilitate limitată.

Bancherii nu se știu ascunde de lege

Procurorul a prezentat sumele acordate în baza celor două contracte de asigurări în grup care fac posibilă răscumpărarea poliţei încheiate de societatea Superforţa. Prima dintre acestea a fost încheiată în februarie 2007 la Omniasig şi prevede două componente: una de protecţie şi o alta de pensie cu capitalizare. În baza unei fişe lunare, se efectua în fiecare lună răscumpărarea pensiei. În august 2008, firma a încheiat un contract similar cu BCR Asigurări. Şi aceasta avea două componente: de asigurare în caz de accident sau deces şi una de valoare a contului de investiţii. Prima componentă reprezenta plata a 6550 de lei anual, iar a doua, prin acte adiţionale, răscumpărările prin care erau plătiţi parţial angajaţii.

Procesul Verbal din 27 decembrie 2010, întocmit de Garda Financiară, şi raportul de inspecţie fiscală întocmit de ANAF, prin DGFP Cluj, arată că orele de lucru din fişele de pontaj sunt mai multe decât cele declarate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar salariile sunt de asemenea mai mari. În plus, o greşeală făcută de cei de la BCR care se ocupau de acest contract de asigurări a fost de a trece la descrierea operaţiunilor de răscumpărare, când banii erau viraţi în contul angajaţilor „salariu luna …”. Astfel, arată cele două rapoarte, sumele de 2.606.349 de lei de la BCR şi 712.956 plătite în contul asigurărilor de la Omniasig şi ulterior răscumpărate, erau de fapt drepturi salariale.

Diana Gabor