Conform art. 121 alin. 2 al Codului de Procedură Civilă, “Instanţa poate să dispună ca dezbaterile să se facă în şedinţă secretă, dacă dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică sau pe părți.” De asemenea, potrivit ghidului de bune practici adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, studierea unui dosar este permisă jurnaliştilor după ce inculpaţii au fost trimişi în judecată.
Din acest punct de vedere, gestul judecătorilor clujeni de a dispune desfăşurarea şedinţelor în regim secret este nejustificat şi părtinitor, întrucât în niciunul dintre cazurile prezentate mai jos nu este vorba de un proces sexual sau vreunul în care una dintre părţi să fie minor. Judecătorii clujeni se fac astfel răspunzători de ascunderea dosarelor de interes major ale unor aleşi locali sau înalţi funcţionari publici, care singuri şi-au asumat acest statut.
Steluţa Cătăniciu e demnitar public numai când vrea ea
La ultimul termen din dosarul Steluţa Cătăniciu vs. ANI referitor la conflictul de interese al acesteia, judecătorul Rus Sergiu Leon a decis ca procesul să decurgă cu uşile închise. Prima întrebare adresată de judecător reclamantei a fost dacă există o solicitare ca şedinţa să fie declarată secretă. Nu ştim dacă magistratul a fost informat dinainte că urma să fie făcută această solicitare, dar măcar formal, în opinia noastră, trebuia să lase reclamanta să solicite secretizarea şedinţei.
Motivul pentru care Cătăniciu a cerut evacuarea publicului din sală a fost că în presă au apărut articole referitoare la dosarul în cauză care tratează subiectul fără ca autorii să aibă înţelegerea juridică necesară. Explicaţia, extrem de sumară şi neconvingătoare, l-a convins însă instantaneu pe judecător, care a interzis accesul jurnaliştilor incompetenţi, care nu reuşesc să înţeleagă corect un act de justiţie.
Încă din momentul în care a apărut pe coridoarele tribunalului, Steluţa Cătaniciu s-a arătat ostilă presei, refuzând să dea orice declaraţie şi acuzând că în loc să prindă marii infractori ai Clujului, cei din presă sunt tot pe urmele ei. Amintim doamnei deputat că presa nu este în niciun fel vinovată de votul pe care pretinde că din greşeală l-a dat în şedinţa de consiliu unei firme faţă de care avea calitatea de avocat. Presa nu o acuză în niciun fel, cei care aduc acuzaţia sunt inspectorii ANI. Pentru a ajunge deputat PNL, Cătăniciu s-a folosit din plin de presă. De asemenea, alegerea de a deveni o persoană publică a fost a sa, nu a presei. De aceea ar fi trebuit să accepte o confruntare publică cu legea, confruntare care vizează nu un aspect particular al vieţii sale, ci tocmai statutul de ales local.
Cercetarea averii unui funcţionar public influent, ascunsă de ochii presei
Procesul în care se judecă dosarul fostului şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, Ioan Păcurar, referitor la diferenţele semnificative între veniturile şi cheltuielile acestuia se desfăşoară cu uşile închise. Jurnaliştilor le-a fost interzisă participarea la şedinţele de judecată pe motiv că se pune presiune pe magistrat.
Primele trei termene ale procesului s-au judecat în şedinţă publică. În schimb, la ultimul termen, cel de pe 7 octombrie, în sala de judecată, avocatul apărării, Gidro Stanca, decan al Baroului Cluj, a depus o cerere prin care solicita judecarea procesului în şedinţă secretă, având în vedere că, prin prezenţa jurnaliştilor în sala de judecată se încalcă „principiul echităţii”, în cadrul procesului civil. Apărarea fostului chestor a motivat că jurnaliştii vor mediatiza fiecare termen de judecată, ceea ce va pune presiune pe opinia publică şi pe magistrat, care nu va mai putea să pronunţe o sentinţă imparţială. Păcurar a prezentat copii după articole de presă publicate în ultima vreme, despre acest subiect. Reprezentantul ANI şi Procurorul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prezenţi în sală, au acceptat fără nicio împotrivire, aşa încât preşedintele completului de judecată, judecătorul Augusta Chichişan, a declarat că din acel moment, ședinţele vor avea loc fără public
“În temeiul prevederilor art. 121 alin. 2 al vechiului Cod de Procedură Civilă reţinem că cererea formulată a fost motivată, fiind depuse dovezi la împrejurarea că e afectată partea ce a formulat prezenta cerere. În raport cu cele statutate anterior, cauza urmează a fi rezolvată în şedinţă secretă”, a argumentat judecătorul cauzei, Augusta Chichişan.
Dosarul Tothfalusi vs. Farmec
Un alt dosar care se judecă “în secret” este Tothfalusi Janos vs. Farmec. În 1995, familia Turdean, care controla societatea Farmec SA, a luat o hotărâre prin care acțiunile companiei puteau fi tranzacționate doar între acționari. Tothfalusi a atacat în instanţă această decizie şi a cerut înscrierea în tabelul acționarilor cu un pachet de circa 200.000 de acțiunii. Magistrații au declarat ședința secretă din cauza “notorietății” pe care acest dosar a dobândit-o. Tothfalusi a cerut strămutarea procesului la o altă instanţă, iar acum se aşteaptă verdictul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Crina Crainic
