Dosarele penale ale unuia dintre cei mai titrați notari din Cluj Napoca au dispărut

Pe numele notarului clujean Tony Horacius Gorun au fost depuse mai multe plângeri penale care au avut rezultate similare: respingerea sau neînceperea urmăririi penale. Dosarele respective au dispărut din baza de date a portalului instanțelor de judecată. Notarul clujean a fost anchetat și de fostul șef al DNA Cluj, procurorul Laura Oprean, însă a fost achitat de acuzațiile de evaziune fiscală de magistratul Monica Rodina de la Curtea de Apel Cluj. Articolul de lege în baza căruia notarul clujean a fost cercetat pentru evaziune fiscală a fost declarat ca neconstituțional.

Tony Horacius Gorun este unul dintre cei mai bogați notari din Cluj Napoca la capitolul imobiliare: are 14 apartamente în centrul municipiului! În același timp, notarul clujean a avut o serie de probleme penale, de care a scăpat cu ajutorul soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale dispuse de procurori și a achitărilor date de judecători.

Spre exemplu, în dosarul 704/33/2011, care acum nu mai există în baza de date a portalului instanțelor de judecată, Cristina și Ioan Fekete au făcut plângere penală împotriva notarului Gorun acuzându-l că a falsificat câteva contracte de ipotecă.

Firma Monobloc Construc, acum radiată, a fost girată de soții Fekete cu mai multe bunuri imobiliare în valoare de câteva sute de mii de euro, doar că oamenii au depus o plângere penală împotriva notarului în care spun că ei nu ar fi semnat niciodată actele de ipotecă.

Potrivit dosarului penal, în octombrie 2006, soții Cristina și Ioan Fekete au încheiat un contract de potecă imobiliară în valoare de 300.000 euro pe un imobil din Cluj Napoca aflat pe Calea Turzii. În mai 2008, au mai apărut două cotracte de ipotecă, pe un teren de 1800 mp din Florești și un apartament din Cluj Napoca, în favoarea băncii Italo-Romena pentru garantarea unui credit de 150.000 euro acordat firmei Monobloc.

Firma Monobloc nu a returnat creditul, iar banca a executat silit bunurile girate pentru împrumuturi.

În cadrul audierilor, notarul Gorun a declarat că nu a falsificat contractele cu soții Fekete, în sprijinul afirmațiilor lui fiind și declarațiile date de Andra Buteanu, angajată la cabinetul lui notarial, astfel că procurorul Florin Mornăilă a respins plângerea penală respectivă.

SC Monobloc Construct a fost patronată de Fekete Nicorici, un dezvoltator imobiliar care, asociat cu o serie de politicieni locali, au edificat blocuri în comuna Florești și Cluj Napoca. În 2014, Tribunalul Cluj l-a condamnat la trei ani cu suspendare pe FEKETE NICORICI ZOLTAN SEBASTIAN pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală. Fekete mai este acuzat în câteva dosare penale aflate pe rolul instanțelor clujene.

Probleme de câteva milioane de euro

Într-un alt dosar (1499/33/2013), dispărut și el de pe portalul instanțelor de judecată, notarul clujean a fost acuzat de ANAF Cluj de evaziune fiscală.

În cadrul acestui dosar, expertul contabil Valer Drăgan de la ANAF Cluj, a făcut un control care avea ca obiectiv să se stabilească dacă în perioada 1 septembrie 2008 – 1 septembrie 2013, notarul Gorun a încasat bani reprezentând impozitul din veniturile pe transferul de proprietăți imobiliare a căror virare la bugetul de stat să depășească 30 de zile.

Potrivit dosarului, în perioada respectivă, notarul clujean a încasat 1.808.512 lei cu titlu de impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal din care suma de 1.399.286 o reprezintă impozitul virat la bugetul de stat cu peste 30 de zile de întârziere față de scadența la plată.

Inițial, dosarul a ajuns la procurorul Isaia Ciumărnean care a dispus neînceperea urmăririi penale.

”A susținut categoric că nu și-a însușit și nu a folosit în interes personal nicio sumă de bani din impozitul încasat, această poziție nefiind combătută de nicio probă de la dosar”, se arată în rezoluția procurorului clujean.

Ulterior, în decembrie 2013, cazul a fost atribuit fostului șef al DNA Cluj, procurorul Laura Oprean. În cadrul cercetărilor făcute de procurorul DNA, notarul Gorun a fost acuzat că nu a plătit impozitul la timp, acumulând întârzieri de peste 441 de zile (perioada ianuarie 2009 – aprilie 2013), cu o sumă în valoare de 920.271 lei, reprezentând peste jumătate din sumele reținute de la clienții lui (1.758.773 lei).

Dosarul arată că notarul clujean a plătit la bugetul de stat suma de 892.772 lei din totalul de 1.758.773, iar diferența de 27.499 lei nu a putut fi justificată, ea fiind folosită în scopuri personale.

În cadrul inspecției financiare, notarul le-a spus experților de la ANAF Cluj că nu i se pare necesar să le răspundă la întrebări, în situația în care el primise până la data respectivă 65 de notificări.

Ulterior, el i-a spus procurorului  că nu a plătit banii către bugetul de stat pentru că a fost ocupat cu mutarea sediului biroului notarial și alte probleme personale.

La cumpărături de imobiliare

În perioada iunie 2007 – septembrie 2008 notarul clujean a cumpărat, ca persoană fizică, 14 apartamente la adresa din strada Regele Ferdinand și o clădire pe strada Barbu Stefănescu la prețul de 2.415.000 euro pentru care a făcut un credit bancar în valoare de 1.840.000 euro.

O parte dintre apartamentele de pe str Regele Ferdinand au fost cumpărate de Gorun prin intermediul Ancăi Pianoschi, consilier economic al Consulatului Olandei la Cluj.

Clădirea de pe strada Barbu Stefănescu a cumpărat-o de Mircea Pinte, om de afaceri care activează în piața de capital, și a dat pe ea aproape jumătate de milion de euro.

În cadrul audierilor, notarul clujean a declarat că nu se consideră vinovat de acuzațiile de evaziune.

”Eu nu am atribuții de gestiune a acestor sume, ci doar mandat legal de a le calcula, încasa și vira. Nu au mai existat situații în care am efectuat plata la bugetul de stat cu întârziere pentru că nu am fost foarte riguros. De fiecare dată sumele au fost plătite integral, cu penalitățile aferente. Parte din aceste sume au fost plătite cu întârziere și după efectuarea controlului (controlul făcut de inspectorii ANAF, n.red.). Din situațiile ANAF rezultă că am virat la buget sumele și nu am săvârșit fapta cu intenție”, arată notarul Gorun.

Într-un final, cazul a ajuns pe masa judecătorilor. În 2015, magistratul Monica Rodina de la Curtea de Apel Cluj l-a achitat pe notar de acuzația de evaziune fiscală. În mod normal, la sentința de achitare, Parchetul ar fi trebuit să facă apel, însă Parchetul General a retras apelul făcut de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj la Înalta Curte de Casație și Justiție. ”Ia act de declarația de retragere a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței penale nr.66 din 05 februarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția Penală și de Minori, privind pe intimatul inculpat Gorun Horacius Tony”, arată minuta ÎCCJ din procesul privitor la notarul clujean.

Conduită ilicită, iertată de judecătorul Monica Rodina

”Este de necontestat faptul că inculpatul, din punct de vedere al normelor de drept fiscal, a avut o conduită ilicită, ce trebuie sancţionată conform dispoziţiilor în vigoare, fapt ce s-a şi realizat prin emiterea titlurilor executorii, somarea inculpatului şi instituirea unor măsuri asiguratorii de către organele fiscale (cauza Lungu contra României). Pe de altă parte însă, din modul de stingere al obligaţiilor fiscale stabilit de partea civilă, confirmat şi de expertul numit în cauză, rezultă că s-au creat zile de întârziere care nu se datorează comportamentului inculpatului, acesta putând avea reprezentarea faptului că a achitat debitul restant. În acest sens, se poate observa că la data controlului, inculpatul achitase suma de 3.134.558 lei, iar debitul principal era de 3.132.145 lei, la care se adăugau penalităţi şi dobânzi de întârziere (f.366 dosar Curte, f.19 dosar u.p.) (…). În baza art.16 alin.1 li.b C.p.p. va achita pe inculpatul Gorun Horacius Tony de sub învinuirea infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. anterior. În baza art.25 alin.5 C.p.p. va lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de ANAF DGRFP Administraţia Finanţelor Publice Cluj.”, arată magistratul clujean.

În paralel, avocații notarului clujean au sesizat Curtea Constituțională în privința articolului de lege care îl incrimina pe Gorun. Este vorba de art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Pentru a declara articolul neconstituțional, „Curtea a constatat că legea nu defineşte noţiunea de ”impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu întruneşte condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate (s.n.), încălcând prevederile constituţionale (…)”.

Potrivit avocatului și profesorului clujean de Drept Daniel Nițu, pe marginea acestei soluţii, s-au ridicat deja semne de întrebare legate de motivul şi, mai ales, de momentul pentru care Curtea Constituţională, la aproape 10 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005, a ajuns să considere dispoziţiile art. 6 ca fiind contrare Legii fundamentale.

Curtea Constituțională sesizată pentru notarul clujean

Excepția a fost invocată de o echipă de avocaţi din cadrul SCA IORDĂCHESCU & ASOCIAŢII (lect. dr. Daniel Niţu, Mihai Achimeţ, Georgiana Sabo, coordonată de Eugen Constantin Iordăchescu, şi beneficiind de sprijinul lui Alexandru Coroian în materie de contencios fiscal).

Avocații clujeni arată că, ulterior efectuării unui control la un birou notarial, comisarii Gărzii Financiare Cluj au constatat că notarul a calculat, încasat şi reţinut sume cu titlu de impozit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, prevăzut de art. 77¹ alin. (1) din Legea nr. 571/2003 (C. fiscal). Totuşi, controlul efectuat a ajuns la concluzia că există unele sume care au fost virate către bugetul de stat cu întârzieri mai mari de 30 de zile, respectiv că există sume care la data controlului încă nu fuseseră virate.

”Organele de control s-au raportat la Ordinul ANAF nr. 101/2008 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, mai exact la Anexa 8, (şi) respectiv la Instrucţiunile de completare a formularului 100. Aici, la pct. 1.1. lit. a), ca penultim element dintr-o enumerare extrem de întinsă se regăsea sub titulatura de impozit cu reţinere la sursă şi „impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”. Prin urmare, au fost sesizate organele de urmărire penală, care şi-au însuşit în totalitate construcţia organelor fiscale, considerând că astfel sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005. În ciuda argumentelor invocate în faza de urmărire penală în sensul greşitei şi nelegalei catalogări a acestui impozit ca fiind unul cu reţinere la sursă, acestea nu au fost însuşite de procurori, iar în final a fost sesizată prin rechizitoriu Curtea de Apel Cluj.  A fost criticat atât Ordinul nr. 101/2008 în sine, cât şi prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005 care utilizează în mod general şi lipsit de previzibilitate sintagma „impozit sau contribuţii cu reţinere la sursă”. Calea aleasă a fost acţiunea în anularea actului administrativ de instanţa de contencios administrativ, în primul caz, respectiv invocarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei penale care judeca fondul cauzei, în raport de cea de-a doua critică. (…) Prin urmare, în procesele penale aflate în curs de judecată – ca cel care a generat invocarea excepţiei – soluţia va fi cea de clasare sau achitare, după caz, pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală.”, arată Daniel Nițu.

Dosarele notarului Horacius Gorun au fost șterse… adică arhivate!

Pe lângă aceste succese în justiție, dosarele penale ale lui Tony Horacius Gorun au dispărut din baza de date a portalului instanțelor de judecată, site gestionat de Ministerul Justiției.

Gazeta de Cluj a consultat dosarele respective, însă după ce acest lucru s-a întâmplat ele au fost sterse din baza de date pe motiv că sunt mai vechi de trei ani. Pe de altă parte, portalul respectiv ”găzduiește” dosare vechi de peste 10 ani, care încă sunt accesibile!

”A, dosarele mai vechi de trei ani sunt șterse din baza de date, adică arhivate. Poate le mai găsiți la instanțe dacă aveți nevoie”, a declarat persoana de contact din cadrul Direcţiei tehnologia informaţiei de la Ministerul Justiției.

Notarul Tony implicat în scandalul Casei Tătaru

Notarul clujean Tony Horacius a autentificat un contract de moștenire pentru una dintre bijuteriile arhitectonice ale Clujului, Casa Tătaru, una dintre cele mai scumpe vile din oraș. Printre moștenitorii imobilului s-a aflat Narcisa Kelemen, procuror DIICOT, căsătorită cu procurorul DNA Robert Kelemen.

Până în 2013, Casa Tătaru i-a aparținut Luciei Mihu. După ce femeia a murit, a lăsat casa moștenire Narcisei Kelemen. Contractul de moștenire a fost atacat de ceilalți membri ai familiei care spun că ar fi fost întocmit ”suspicios”. Actul a fost autentificat de notarul clujean Tony Horacius, care a mers acasă la Lucia Mihu. Martorii procurorului Narcisa Kelemen sunt un cercetat penal pentru înșelăciune și o persoană din Craiova care pare că nu poate fi găsită.

Tot în anul 2013, Casa Tătaru a fost vândută, iar cumpărătorul a fost unul dintre milionarii Clujului, Stefan Gadola care a dat pe Casa Tătaru peste 1,5 milioane de euro.

Notarul norocos

Potrivit sentinței, ”în ceea ce priveşte temeiul achitării ce se va dispune în cauză, curtea constată că la art.16 lit.b C.p.p. au fost reunite într-o singură cauză care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege) cazurile prevăzute de art.10 lit.b şi lit.d C.p.p. anterior, care determină inaptitudinea funcţională a acţiunii penale prin lipsa temeiului de drept al acesteia. Astfel, sintagma „fapta nu este prevăzută de legea penală” va cuprinde, pe lângă faptele care pot constitui contravenţii sau abateri disciplinare, şi pe cele care ar fi putu constitui infracţiuni dar le lipseşte unul dintre elementele constitutive, cu excepţia elementelor ce ţin de latura subiectivă a infracţiunii, care sunt acoperite de sintagma „ fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”, mai arată sentința judecătorului Monica Rodina de la Curtea de Apel Cluj.