Dosarele scurse din DNA Cluj se împuţinează şi nu se finalizează

Dosarele ”scurse” din DNA Cluj de către fostul lor comisar Valentin Tătar au rămas un mister pentru spaţiul public. Cu toate că oficial cei de la DNA vorbesc că ar exista doar două dosare penale din care fostul lor angajat ar fi dat informaţii, în acord se vorbeşte despre trei dosare penale, două aflate pe rolul DNA, iar un altul aflat pe rolul unui alt parchet. Mai mult, unul dintre dosarele în care persoanele cercetate au fost informate de către Valentin Tătar a fost mutat la DIICOT Sălaj. Oricum, faptul că informaţiile nu sunt publice la aproape un an de la semnarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei este îngrijorător.

Cele două dosare au devenit trei

Iulie 2014.  Momentul în care Valentin Tătar recunoaşte că a dat informaţii din dosare penale. De atunci nu a fost dat publicităţii acordul de recunoaşetere a vinovăţiei pe care acesta l-a semnat cu foştii săi colegi de la DNA. Cu toate că am făcut repetate cereri la Tribunalul Cluj şi la DNA ne lovim de ascunderea unor informaţii care par vitale pentru a înţelege fenomenul infracţional din judeţul Cluj. Mai ales că cei de la DNA spun că sunt două dosare, pe când cei de la Tribunalul Cluj vorbesc de trei dosare din care Valentin Tătar ar fi recunoscut. De fapt, sursele noastre ne spun că Valentin Tătar era atât de ”bazat” încât avea acces nu doar la dosarele penale aflate pe rolul DNA Cluj, ci şi pe rolul altor parchete. Şi din acest motiv al treilea dosar, despre care procurorii anticorupţie nu vor să pomenească, nu apare niciunde în comunicatul lor.

”În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: 
În perioada ianuarie – iunie 2014 inculpatul TĂTAR VALENTIN, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a transmis unor persoane informaţii nedestinate publicităţii, din 2 dosare penale.
În prezenţa apărătorului ales inculpatul TĂTAR VALENTIN a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, că este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei stabilite, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv: – 1 an şi 6 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani”, se arăta în comunicatul transmis de DNA Cluj anul trecut la momentul semnării acordului.

Dosarele scurse au rămas în aer

Ce este ciudat este şi că din respectivele dosare penale niciunul nu este finalizat. Adică sunt în aceeaşi fază. Au rămas dosare de sertar. În schimb, unul dintre dosare s-a mutat de la DNA la DIICOT Sălaj. Nici procurorii DNA, nici cei de la DIICOT nu vor să ofere publicităţii mai multe informaţii despre respectivele dosare.

”La solicitarea  dvs. din data de  07  mai  2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice următoarele:  Dosarul mediatizat prin  comunicatul de presă  nr. 1192/VIII/3  din 12 august 2014  se află în lucru,  în cauză efectuându-se acte de urmărire penală.

Un al doilea dosar a fost declinat  în  cursul la 13 ianuarie 2015 în favoarea  D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Sălaj,  având în vedere  că s-au constat fapte care atrag competenţa de soluţionare a D.I.I.C.O.T”, se arată în răspunsul DNA la solicitarea ziarului Gazeta de Cluj.

”Urmare a solicitarii dvs. inregistrata sub nr. 433/VIII-3/2015 vă facem cunoscut ca  la data de 13.01.2015,DNA – Serviciul Teritorial Cluj, a declinat către DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj o cauză având ca şi obiect  mai multe infracţiuni,  care însă nu îl vizează pe numitul  Valentin Tătar”, se arată în răspunsul celor de la DIICOT.

Sandu Cordoş a primit informaţii de la finul său

Alexandru Cordoş, senatorul PSD Cluj acuzat de DNA de fapte de corupţie era vizat de anul trecut de procurori. Finul său, Valentin Tătar, fost comisar al DNA, a fost chiar condamnat cu amânarea executării pentru că ar fi dat date din trei dosare penale, dintre care unul pentru naşul său. Cordoş avea o pilă în ”sânul” DNA, însă ”famiglia” lui a continua să se facă că nu cunoaşte legea chiar şi după plecarea acestuia. Întrebarea de pe buzele tuturor este următoarea: cum se poate să ştii că eşti filat de DNA şi să faci alte fapte penale?

Dosarele ”în aer” ale DNA Cluj, ascunse publicului

Cele trei dosare penale sifonate de Valentin Tătar de pe vremea când acesta era comisar al DNA au rămas în aer. Presa nu a avut acces la motivarea Tribunalului Cluj de acceptare a acordului de recunoaştere a vinovăţiei datorită faptului că dosarul s-a judecat cu uşile închise. Chiar la botezul nepotului lui Alexandru Cordoş a participat Valentin Tătar, dar acesta nu mai poate face nimic pentru el acum. Pentru că nu mai e la DNA. Gazeta de Cluj a solicitat Tribunalului Cluj să ne prezinte să studiem dosarul. La care culmea, DNA nu a făcut recurs. Este printre puţinele cazuri în care DNA nu a făcut recurs. Vă daţi seama că nici fostul comisar nu a făcut recurs, aşa că a rămas definitivă şi irevocabilă.

Urmărirea penală pentru social-democrat

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de:
CORDOŞ ALEXANDRU, senator, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a făptuitorului.

În cauză există elemente din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2014, suspectul Cordoş Alexandru a ajutat persoanele cercetate de procurorii anticorupţie, într-un dosar penal, avertizându-le că le sunt interceptate convorbirile telefonice. Aceste informaţii le-a aflat de la finul său, ofiţerul de poliţie judiciară Tătar Valentin care, la data faptelor, lucra în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj. De altfel, în legătură cu faptele acestuia din urmă, la data de 23 iulie 2014, a fost sesizată instanţa de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru săvârşirea a 3 infracţiuni, din care una în forma tentativei, de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii (vezi comunicat nr. 1094/VIII/3 din 23 iulie 2014).
Lui Cordoş Alexandru i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală de suspect şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”, se arată în comunicat remis în august 2014, dosar în care nu s-a mai întâmplat nimic de atunci.