Urmărirea penală a fostului vicepreședinte al PSD, Marian Oprișan, a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals, infracțiuni comise în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Vrancea. După ce a fost plimbată de la Ana la Caifa timp de opt ani – cât să prindă un nou Cod penal, mai blând cu faptele de corupție, cauza, însumînd nu mai puțin de 73 de termene până în acest moment, se află din nou pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. În lumina noului Cod de Procedură Penală, instanţa a pus în vederea apărării să pregătească solicitările pentru schibarea încadrării juridice, dacă acestea există.
Au fost sau nu au fost executate lucrări
Săptămâna trecută a avut loc un nou termen în procesul în care este judecat, pentru fapte de corupţie, Marian Oprişan, fost vicepreşedinte al PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, alături de persoane care i-au stat alături la conducerea consiliului. Au fost audiate alte două persoane din şirul interminabil al martorilor din cauză, două persoane care au lucrat, în 2004, ca şi conducători auto la SC Utilaj Construct SRL, societate vizată în dosar pentru faptul de a fi primit lucrări de reabilitatre a drumurilor în întreg judeţul, fără să fi fost eligibilă, pe baza relaţiei de amiciţie dintre patronul firmei, Mihaiuc Vasile, şi Marian Oprişan. Cei doi martori au dat declaraţii, cu mare greutate, dată fiind distanţa de zece ani faţă de momentul despre care făceau vorbire, despre faptul că au transportat balastru pentru anumite lucrări de reabilitare de drumuri care se făceau în 2004 în judeţ, unul timp de două luni, altul doar o zi şi jumătate. Balastrul a fost transportat de pe malul râului Râmnic sau de la staţia de asfalt din comuna Câmpul pe raza câtorva comune din Vrancea. Unul dintre ei a spus că a primit pentru o zi şi jumătate de lucru 60de litri de motorină, fără să fi semnat vreun document. Relevanţa acestor mărturii este de a se stabili dacă în perioada verii anului 20004 s-au realizat cu adevărat lucrările de reabilitare de drumuri în comunele din judeţul Vrancea, iar dacă da, la ce nivel au fost făcute.
Temă de casă pentru apărare
De asemenea, la termenul de săptămâna trecută, instanţa a pus în vederea apărătorilor inculpaţilor şi procurorului de caz ca, în măsura în care se consideră necesară schimbarea încarării juridice dată de faptele din rechizitoriu, să depună solicitări, sub forma unor note scrise, note care vor fi discutate la un termen ulterior, dar numai după epuizarea audierii martorilor. Tot la un termen ulterior apărarea va pune problema prescierii faptelor, având în vedere că au trecut zece ani de la momentul în care au fost comise. Conform art. 386, alin. 1 al noului Cod de Procedură Penală, referitor la Schimbarea încadrării juridice, dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea. Deşi judecătorul pare să dorească a se ţine de planul stabilit de a avea cel puţin un termen pe lună, pentru a epuiza audierea martorilor, avocaţii îi fac figura: fiind prinşi cu alte procese la data pe care instanţa a stabilit-o pentru şedinţa următoare, judecătorul a fixat următoarea întâlnire abia pe 17 aprilie 2014.
Acuzaţiile ce i se aduc lui Marian Oprişan
Consiliul Judeţean Vrancea a primit, în 2004, 1,9 milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea drumurilor comunale din județ. Ca urmare, Comisia de Licitație, numită de Marian Oprișan, a selecționat și a atribuit lucrări de construcție unor firme neeligibile, conduse de apropiați președintelui Marian Oprișan, și anume: SC Aispa Stars 95 SA – al cărei patron este omul de afaceri Prunache Corneliu, SC Top Media SRL – al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria și SC Utilaj Construct SA – al carei patron este Mihaiuc Vasile.
„De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu și fără angajați. Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasați. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate și efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrăari nu au existat inspectori (diriginți de șantier) autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cum impunea legea”, se arată în rechizitoriu. ”18 drumuri comunale nu au fost supravegheate și verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plățile s-au facut integral în contul firmelor selecționate, la două-trei zile după semnarea contractelor”, dezvăluie procurorii anticorupție.
Feuda unui baron local
O altă faptă imputată de procurorii DNA este că, în 2004-2005, Marian Oprișan „a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a Consiliului Județean și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic „Căprioara”, în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren”. Pentru această achiziție, Oprișan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit și o adresă prin care a solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresăa sunt nereale, iar banii primiți au fost utilizați tot pentru achiziția complexului. Rechizitoriul mai arată că, în perioada 2003-2005, Oprișan ar fi folosit hotelurile „Rucăr” din Soveja și „Hanul dintre Vii” din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acțiuni de protocol în valoare de 520.000 RON.
„Căprioara” lui Oprișan, la un pas de a ieși din bătaia puștii
Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat în dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro. După intrarea în vigoare a noului cod penal, este posibil ca faptele care au fost obiectul urmăririi penale în acest dosar să se prescrie.
