Tribunalul Cluj a decis că managerul proiectului stațiilor „self service” de închiriere biciclete din Cluj Napoca, Mihaela Sidău poate fi trimis în judecată. Însă, decizia vine după ce judecătorul a anulat o bună parte din probele adunate de procurori în cadrul anchetei. Pe de altă parte, la dosar există 3 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Sidău a fost manager de proiect la SC Ramb SRL, societatea care a implementat proiectul. 

Judecătorul Simona Trestian de la Tribunalul Cluj a dispus trimiterea în judecată a dosarului în care Mihaela Sidău, manager de proiect în cadrul firmei Ramb SRL, care a implementat proiectul de stații ”self service” pentru bicicletele publice din Cluj Napoca.

Magistratul a constatat legalitatea rechizitoriului după ce, anterior, a dispus procurorilor să înlăture de la dosar mai multe probe care constau în interceptări și supraveghere tehnică.

Astfel, au fost ”excluse din materialul probator toate procesele verbale de consemnare a rezultatelor activităţilor de supraveghere tehnică mai sus menţionate. În conformitate cu Decizia nr. 22 din 18.01.2018 a Curţii Constituţionale dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a proceselor verbale menţionate (…) şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă şi eliminarea redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 14/P/2020 din data de 11.03.2020 întocmit de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj şi din toate cererile adresate de procuror judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Cluj pe parcursul efectuării urmăririi penale în dosarele nr. 178/P/2015 şi 14/P/2020”, arată o soluție a judecătorului de cameră preliminară din acest dosar.

Dosarul respectiv a stat în etapa camerei preliminare un an de zile până când magistratul a dispus trimiterea lui în judecată.

Pe de altă parte, chiar dacă de la dosar au fost excluse probele realizate prin interceptări, în proces există trei acorduri de recunoaștere a vinovăției. Oamenii spun că Sidău a falsificat semnături pentru a ascunde faptul că o parte din stațiile de biciclete au fost construite după decontarea cheltuielilor, și nu înainte așa cum prevedea proiectul.

Suveica din jurul familiei Bâgiu

În 2012, Primăria Cluj Napoca a atribuit un contract de peste 2,6 milioane de euro pentru construirea unui proiect de bike sharing (piste de biciclete, staţii de închiriat şi biciclete) asocierii dintre firmele Viacor Engineering, din Bucureşti, şi Rico, din Constanţa.

Firma Rico SRL participă la acţionariatul firmei VBN INVESTMENTS SRL, din Braşov. Societatea este administrată de Andrei Stanciu, acţionar în cadrul Viacor Engineering, cealaltă firmă din asocierea care a câştigat proiectul primăriei clujene de bike sharing. Din asocierea VBN INVESTMENTS SRL mai fac parte firmele RAMB SISTEM SRL şi  SILNEF SRL, ambele din Braşov. Cea dintâi firmă este condusă de soţii Maria şi Gabriel Bagiu, iar cea de-a doua îi aparţine lui STREJUT NICOLAE SILVIU.

Maria şi Gabriel Bagiu sunt părinţii lui Răzvan Bagiu, acţionar în cadrul Viacor, iar toţi sunt cunoscuţi în Braşov pentru “abonamentele” pe care le au la câştigarea contractelor de achiziţii şi licitaţii publice, valoarea totală a contractelor câştigate din bani bugetaţi ridicându-se aproximativ 30-40 de milioane de euro.

Societatea SILNEF SRL este patronată de STREJUT NICOLAE SILVIU, unul dintre milionarii braşoveni. În scandalul “Firmele ţigăneşti”, un dosar naţional instrumentat de DNA, o parte din firmele lui Strejuţ au fost controlate. “Sunt efectuate percheziţii în 31 locaţii (domicilii ale unor persoane fizice şi sedii sociale ale unor societăţi comerciale) situate în 7 judeţe (Bacău, Dolj, Mehedinţi, Mureş, Olt, Giurgiu şi Braşov) zone în care există suspiciuni că gruparea respectivă ar fi desfăşurat, în perioada 2012-2013, activitatea infracţională”, se arată într-un comunicat al DNA.De asemenea, cei de la DNA au făcut, la cererea ANAF, în paralel, verificări la firma Silnef, de unde au fost ridicate mai multe documente.

Bani cheltuiți pe un proiect nesustenabil

În 2013, Primăria Cluj Napoca a acordat un contract, fără licitaţie publică, (negociere fără anunţ de participare) în valoare de 190.000 de lei. Motivul pentru care primăria clujeană nu a mai făcut licitaţie pentru acest contract a fost că “lucrările / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Societatea atât de specială este VIACOR ENGINEERING S.R.L, o firmă administrată şi patronată de B GIU RAZVAN GABRIEL împreună cu STANCIU ANDREI (acţionar minoritar). 

Acest contract face parte dintr-un proiect mai mare, pe bani europeni, gestionat de municipalitatea clujeană. Intenţia administraţiei locale este de a face o reţea de piste pentru biciclete care să cuprindă într-o reţea, o parte din zona metropolitană (Floreşti-cluj Napoca-Apahida). 

Proiectul a costat peste 17,6 milioane de lei şi a presupus construirea de piste, achiziţionarea a câteva sute de biciclete care să stea la dispoziţia clujenilor în staţii speciale. 

Din cadrul acestui contract nu s-a făcut mare lucru, pentru că în momentul de față nu există o pistă de biciclete dedicată care să facă legătura Florești- Cluj Napoca – Apahida.

Fir întins între SPP şi Bagiu

Patronul Viacor Engineering este brașoveanul Răzvan Bagiu, familia lui fiind ”conectată” la protecţia asigurată de fostul SPP-ist Cristian Nedelcu, unul dintre membrii de bază ai democraţilor. Pe lângă faptul că timp de 10 ani a făcut parte din Serviciul de Pază şi Protecţie al lui Băsescu, Nedelcu este cadru militar în rezervă şi cavaler de onoare la nunta lui Vlad Stolojan, fiul lui Theodor Stolojan. De asemenea, numele lui a fost asociat de câteva ori cu cel a lui Liviu Luca, “locotenentul” lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru că relaţiile evoluează, Nedelcu a fost consilier la cabinetul lui Blaga, ulterior a fost numit consilier clasa I la ANOFM, pentru ca apoi ascensiunea lui profesională să facă o oprire la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, unde a lucrat ca secretar general adjunct. După această scurtă oprire, Cristian Nedelcu a trecut cu fluturaşul de salariu pe la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, unde a încasat bani de la stat pentru munca intitulată “secretar general” la această instituţie. 

Ce acuzații au adus procurorii

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

”În perioada 2012 – 2013, în contextul implementării unui proiect finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect realizarea unor stații „self service” de închiriere biciclete, inculpata, în calitatea menționată mai sus, ar fi înaintat managerului de proiect din partea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca mai multe documente false (situații de lucrări și procese verbale anexate acestora) în scopul obținerii pe nedrept a unor sume de bani din finanțarea nerambursabilă. În documentele respective, inculpata ar fi menționat cantități de materiale/lucrări care nu ar fi fost executate la momentul decontării.

În același context, inculpata ar fi falsificat și procesele verbale de atestare a calității lucrărilor, prin contrafacerea semnăturilor mai multor ingineri, cu atribuții în executarea și supravegherea lucrărilor.

Ulterior, managerul de proiect, fără a cunoaște caracterul lor fals, ar fi depus documentele respective la Autoritatea de Managerment, facilitând astfel obținerea pe nedrept de către inculpată a sumei totale de 44.649,28 lei, fără TVA.

În cauză, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă cu suma 59.072 lei.

În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui imobil ce aparțin inculpatei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză”, arată un comunicat al DNA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here