Dosarul fostului șef Antidrog Cluj, Liviu Șipoș, cusut cu ață albă de cei care i-au vrut capul

Dosarul în care fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj, Liviu Şipoş, este acuzat că ar fi liderul unui grup infracțional organizat, a fost construit în baza unor probe care se bat cap în cap și pun la îndoială modalitatea în care organele de urmărire penală și-au făcut treaba în acest caz. Gazeta de Cluj vă prezintă principalele aspecte care indică faptul că anchetatorii nu s-au îndreptat împotriva lui Liviu Șipoș întâmplător.

Principalul aspect care ridică nenumărate semne de întrebare în dosarul fostului șef Antidrog Cluj, Liviu Șipoș,  este tocmai modul în care organele de urmărire penală au început cercetarea. Mai precis, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate s-a sesizat din oficiu, la data de 1 martie 2020, cu privire la faptul că mai multe persoane, printre care și interlopul Adrian Groșan, acționează în cadrul unui grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunilor de proxenetism și șantaj. 

Potrivit anchetatorilor, în cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu, era stipulat faptul că membrii grupării, prin intermediul lui Groșan, obțineau date despre anumiți oameni de afaceri în urma folosirii unor dispozitive GPS și activități de supraveghere, cărora le cereau ulterior sume importante de bani sub anumite pretexte. În paralel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej a deschis un alt dosar, iar în mai 2020 s-au făcut primele arestări. Ca prin minune, Groșan a scăpat basma curată, însă procurorii au reținut faptul că acesta „primea informații” de la Nicolae Neagu, un alt inculpat în dosarul lui Șipoș, cu privire la posibila implicare a unor persoane într-o rețea de trafic de droguri, cărora le-ar fi solicitat să remită sume de bani. Procurorii se laudă că și-au dat seama că, în decembrie 2020, Neagu și un alt inculpat Cosmin Zahiu, acționau sub coordonarea lui Șipoș pentru a aduna informații despre posibile infracțiuni de trafic de droguri comise de persoane care erau cunoscute cu antecedente penale. 

În rechizitoriul care stă la baza dosarului în care Liviu Șipoș a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat este stipulat faptul că investigațiile realizate de Neagu și Șipoș au condus la întocmirea unui dosar penal de către DIICOT Constanța, care în iulie 2020 a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor de introducerea în țară, fără drept, de droguri de mare risc. 

În procesul verbal de sesizare din oficiu era consemnat faptul că Neagu zis împreună cu o altă persoană cunoscută cu porecla TICHI „desfășoară activități în vederea comiterii de infracțiuni de trafic internațional de droguri de mare risc, respectiv cocaină pe care o transportă pe ruta Ucraina – România, mun. Constanța și mun. Cluj-Napoca – UK sau alte țări din vestul Europei, folosind în acest sens  autoturisme pe care erau montate dispozitive de urmărire GPS”.  

Cu alte cuvinte, procurorii au dat impresia că Neagu, Zahiu și Șipoș s-ar afla în spatele unei rețele de trafic de droguri și au instalat dispozitivele GPS pe mașinile care se ocupau de transport substanțelor interzise pentru a-și urmări cărăuși și nu pentru a destructura o rețea de trafic de droguri. Este extrem de interesantă și legătura pe care organele de cercetare penală au stabilit că ar exista între Șipoș și Groșan. În cele din urmă, dosarul a fost clasat, însă procurorii s-au folosit de această manevră pentru a emite mandate de supraveghere tehnică pe numele celor trei care, iar din convorbirile interceptate a reieșit faptul că ar fi vorba despre un grup infracțional organizat, coordonat de inculpatul Șipoș Liviu. Conexarea celor trei dosare pare a fi făcută tocmai cu scopul de a-l înfunda pe Șipoș pentru că, probabil, a deranjat pe cineva. Astfel, după ce s-au dat de trei ori peste cap, procurorii au reușit să obțină suficiente informații pentru a-l aresta pe fostul șef Antidrog Cluj, la data de 15 august 2020.

Seria neconcordanțelor continuă! 

Grupul infracțional organizat despre care fac vorbire procurorii a fost de fapt o „pereche”, adică Neagu și Șipoș. Fostul șef Antidrog Cluj a păstrat legătura numai cu Neagu, iar pe ceilalți așa-ziși membrii ai grupului i-a întâlnit întâmplător sau abia în instanță. Vladimir Sfârlea Torino a fost condamnat pentru traficarea a peste cinci tone de heroină în urma unui dosar penal la care chiar Liviu Șipoș a lucrat în perioada 2000-2003. 

Liviu Șipoș a afirmat că a primit amenințări cu moartea și alte acte de violență  care îl priveau pe el și pe membrii familiei sale, atât direct, pe telefonul acestuia, cât și prin intermediari. 

Fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj a sesizat organele abilitate în anul 2007, însă Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj i-a comunicat că se clasează cauza întrucât nu pot fi identificate persoanele care îi aduc amenințări. Văzând că autoritățile competente ale statului nu poate identifica și trage la răspundere penală persoanele care îi aduc amenințări, Șipoș a început să-i supravegheze pe Torino și pe ceilalți parteneri de afaceri ai fostului traficant de droguri. Liviu Șipoș a dezvăluit că Vladimir Sfârlea Torino frecventa două grajduri din comuna Florești unde ar fi derulat o afacere cu mobilier. Însă, fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj susține că în spatele businessului planau o serie de aspecte care arătau că Torino ar fi revenit la vechile obiceiuri și ar fi pus bazele unei noi rețele de trafic de droguri alături de Carat Dumitrița, Marius Foghiș, Sfîrlea Valentin (fratele lui Torino), care a închiriat o autoutilitară pe care ar fi folosit-o pentru transportarea substanțelor interzise, și un ucrainean a cărui identitate nu a reușit să i-o stabilească. Mai mult, în acea locație nu ar fi fost nici urmă de mobilă, iar colaboratorii lui Torino se deplasau frecvent, după lăsarea serii, la grajdurile din Florești, se autoverificau intens, fapt care i-au confirmat bănuielile lui Liviu Șipoș. care au convenit să-l supravegheze pe Torino și pe oamenii din jurul acestuia, bănuind că fostul traficant de droguri s-a apucat iar de treabă.  

Părțile vătămate din dosar nu au depus plângere 

Un alt aspect care dezvăluie că e ceva putred în dosarul fostului șef Antidrog Cluj este faptul că niciuna dintre cele patru părți vătămate nu au anunțat autoritățile și nu au depus plângere după ce a avut loc „șantajul”. Liviu Șipoș a fost sunat în luna decembrie 2019 de către avocatul Eugen Iordăchescu, care i-a propus să se întâlnească pentru a purta o discuție. Cu această ocazie, Șipoș a aflat de la Iordăchescu că Lucian Pisaltu, partenerul lui Torino,  ar fi trecut pe la cabinetul avocațial pentru a iniția o plângere împotriva unui individ mascat, căruia i se vedeau numai ochii, care i-ar fi solicitat 200.000 de euro lui Torino, dacă nu vrea să se afle că acesta a reluat activitățile de trafic internațional de droguri. Suma stabilită nu pare a fi una întâmplătoare, ci pare a fi stipulată clar pentru a ridica dosarul la nivelul procurorilor DIICOT.  

De asemenea, procurorii DIICOT au declanșat percheziții numai la domiciliile lui Șipoș, Neagu și Zahiu. Se pare că Adrian Groșan nu a reprezentat un interes pentru anchetatori, cu toate că în rechizitoriu se arată că Groșan ar fi fost cel care l-a amenințat cu arma pe Torino și i-ar fi solicitat suma de 200.000 de euro în schimbul tăcerii. Procurorii nu s-au interesat dacă ar putea găsi o armă la domiciliul lui Groșan sau alte probe care să ateste colaborarea interlopului cu Șipoș și Neagu. Mai mult, în ciuda acuzațiilor care i-au fost aduse, Groșan nu a stat nicio zi după gratii, fiind plasat sub control judiciar, în timp ce Șipoș a fost arestat preventiv timp de 10 luni, în perioada 15 august 2020 – 24 mai 2021. Dacă comparăm modul în care organele de cercetare penală au acționat în cazul lui LIviu Șipoș, respectiv în cazul lui Adrian Groșan, ne putem da seama că cei care i-au fost colegi fostului șef Antidrog Cluj au vrut să-i dea o lecție lui Șipoș. 

Liviu Şipoş, a fost ținta unor acțiuni revoltătoare săvârșite de  anchetatorii care au efectuat percheziții la domiciliul său în anul 2020. Acesta a suferit leziuni traumatice grave după ce a fost lovit cu pumnul și încătușat într-un mod nefiresc de subofițerii de la SIAS, fiindu-i rupte patru tendoane de la nivelul umărului drept. Abuzurile au continuat și după arestarea sa. Șipoș a afirmat că a fost nevoit să suporte dureri inimaginabile timp de două luni pe motiv că cei de la Arestul Central nu i-ar fi permis să fie supus unui examen RMN,  motivând că este decizia procurorului de caz.

Abia după două luni de la arestarea sa, Șipoș a reușit să fie examinat și mai apoi operat la Spitalul Militar din București. A doua zi după operație, a fost transferat înapoi la Penitenciarul Rahova. Metodele de intimidare îndreptate împotriva fostului șef de la Antidrog Cluj au continuat din momentul în care a fost încarcerat în Arestul Central, fiind intercept ambiental și monitorizat telefonic. Cu toate că nu se recuperase complet după operația suferită, angajații Arestului Central i-au alocat un loc în partea superioară a unui pat supraetajat pentru a-l pune în dificultate.  

Fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj  s-a decis să se îndrepte în instanță împotriva anchetatorilor care au acționat abuziv la momentul în care au fost efectuate percheziții la domiciliul acestuia, în august 2020, provocându-i leziuni traumatice grave. Prima sesizare în acest sens a fost formulată de un ofițer din cadrul Arestului Central București, care s-a adresat Judecătoriei Sectorului 5 pentru a le pune în vedere magistraților starea de sănătate precară în care se afla fostul comisar, însă judecătorii au decis conexarea dosarului cu cel de la Cluj, față de care procurorul de caz a dispus clasarea. 

Dosarul în care fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj, Liviu Şipoş, este acuzat că ar fi liderul unui grup infracțional organizat, dezvăluie că indiferent de trecut, statut și funcția pe care ai ocupat-o, dacă instituțiile statului decid că trebuie să mergi la închisoare pentru că ai tulburat apele cuiva, vor fi găsite n metode prin care să-și atingă interesele. Liviu Șipoș a activat în structurile Ministerului Afacerilor Interne timp de 25 de ani. Și-a început activitatea la structura de Filaj și Investigații, a continuat în cadrul Centrului Zonal de Combatere a Criminalității Organizate Cluj, fiind transferat ulterior în fosta structură a Parchetului Național Anticorupție, actuala DNA. Acest lucru nu i-a împiedicat pe anchetatori să pună în aplicare planul prin care să-l înfunde pe Șipoș. 

Adrian Groșan, implicat în tâlhării, bătăi și furturi

Adrian Groșan a fost acuzat de tâlhărie, lipsire de libertate și violare de domiciliu pe teritoriul Ungariei, după ce alături de Vasile Ciasar și Alex-Mihai Todica, a băgat doi bărbați în spital de la care au furat aproximativ 100.000 de euro. Potrivit anchetatorilor maghiari faptele au fost comise în perioada ianuarie-martie 2020. Cei trei bărbați ar fi intrat prin efracție în două locuințe din Ungaria, i-au legat pe proprietari de mâni și de picioare pentru a se asigura că nu pot alerta autoritățile până dispar cu prada și le-au furat banii. Anchetatorii maghiari au dezvăluit că Groșan, Ciasar și Todica le-au spus victimelor că sunt polițiști. 

Adrian Groșan a fost acuzat că l-a tâlhărit pe omul de afaceri bistrițean Octavian Harșianu, în noiembrie 2018. Groșan a fost ajutat de Ciasar în comiterea infracțiunii, dar și de un alt bărbat care a rămas neidentificat. Cei trei bărbați au intrat în locuința familiei Harșianu și i-au amenințat cu cuțitul pe proprietari pentru a le spune unde au depozitate sume de bani în locuință. Groșan și ceilalți doi au plecat cu suma de 30.000 de euro, dar și cu trei telefoane mobile. Groșan a stat două luni după gratii, până în ianuarie 2019, când procurorii au cerut Judecătoriei Bistrița prelungirea măsurii preventive. Instanța a admis solicitarea procurorilor, însă hotărârea a fost contestată la Tribunalul Bistrița și desființată aici de către judecătorul de drepturi și libertăți, dosarul fiind trimis spre rejudecare Judecătoriei Bistrița.

Până să ajungă cauza din nou pe rolul Judecătoriei Bistrița, măsura arestului preventiv aplicată lui Groșan a expirat, astfel dosarul a rămas fără obiect, iar Groșan se bucură de libertate.