Dumitru Iosif

După peste 4 ani de zile de cercetări, dosarul grădinii zoologice din Turda în care procurorii au depistat un prejudiciu de peste 1,7 milioane de lei a fost retrimis la parchet pentru refacerea anchetei. În cadrul investigației, procurorii au trimis în judecată o singură persoană, pe fostul arhitect al Primăriei Turda, Iosif Dumitru, care a fost diriginte de șantier în cadrul proiectului de reconstruire a grădinii zoologice. La sfârșitul lunii decembrie 2019, Guvernul Orban aproba o ordonanță de urgență (87/2019) în cadrul căreia se prevedea suplimentarea fondurilor pentru finalizarea proiectului de extindere a grădinii zoologice din Turda.

La începutul acestei luni, magistrații de la Tribunalul Cluj au dispus retrimiterea dosarului la procuror în cadrul anchetei care vizează investițiile de refacere a grădinii zoologice din Turda.

”În temeiul art. 345 C.proc.pen., admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de către inculpatul Dumitru Iosif, prin apărător ales, şi pe cale de consecinţă: Constată neregularitatea actului de sesizare a instanţei – rechizitoriul emis la data de 11.03.2020 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, în dosarul cu nr.84/P/2016, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Dumitru Iosif pentru săvârşirea infracţiunilor de participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de abuz în serviciu (…) (5 acte materiale); în formă continuată a infracțiunii de fals în declarații (…) (2 acte materiale); a infracțiunilor de fals intelectual, toate comise în concurs real conform (…), sub aspectul descrierii în mod necorespunzător, din perspectiva tipicităţii, a infracţiunilor imputate. Respinge, ca nefondate, celelalte cereri şi excepţii formulate de către inculpat. În temeiul art. 345 alin. 3 C.proc.pen., prezenta încheiere se comunică Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj pentru ca, în termen de 5 zile de la comunicare, să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare a instanţei şi să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă se menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori se solicită restituirea cauzei la parchet. Cu cale de atac odată cu încheierea pronunţată în condiţiile art. 346 C.proc.pen. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu , azi 06.08.2020. În temeiul art. 29 al.4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de către inculpatul Dumitru Iosif, în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 21 al.1 C.pen”, arată soluția pe scurt a instanței.

Potrivit documentului, procurorii sunt puși în situația să spună dacă își mențin acuzațiile împotriva lui Dumitru Iosif sau refac ancheta.

Dirigintele de șantier singurul găsit vinovat

Proiectul grădinii zoologice a atras atenția și procurorilor DNA Cluj care, după ani de cercetări, au reușit să trimită un judecată un dosar în care fostul arhitect șef al primăriei turdene, Dumitru Iosif, care era și dirigintele de șantier al proiectului a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, în formă continuată, participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual și participație improprie în modalitatea instigării la săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În perioada 2010-2012, în contextul asigurării managementului subprogramului ”Extindere și reamenajare parc zoologic și de agrement Turda”, inculpatul, în calitățile menționate mai sus, ar fi procedat la certificarea executării unor lucrări care nu fuseseră în realitate executate, prin vizarea unor documente (situații de plăți, înscrisuri intitulate „Realizare lucrări contractate” etc.) emise de două societăți comerciale, în calitate de executant al lucrărilor.

Ulterior, în baza documentelor respective, persoane din cadrul primăriei municipiului Turda ar fi completat, fără vinovăție, la rândul lor alte înscrisuri care au permis decontarea cheltuielilor pretins executate. Acționând în această manieră a fost produs patrimoniului primăriei municipiului Turda un prejudiciu în sumă de 1.711.236 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru firmele respective. Primăria municipiului Turda a formulat pretenții civile în cuantum de 2.257.881 lei. În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului”, arată rechizitoriul DNA Cluj.

Inițial, cei de la DNA i-au cercetat și pe Daniela Adace, actualul director economic al Primăriei Turda și Mate Csaba, directorul parcului zoologic, dar procurorii nu i-au trimis în judecată pe cei doi.

Pe parcursul a patru ani, Primăria Turda a plătit suma de 9,2 milioane de lei pentru lucrările de la Grădina Zoologică. Din această sumă, circa 8,39 milioane de lei a fost plătită firmei Benzoat Har, principalul constructor. Alți 807.838 de lei au fost plătiți firmei Romabelt, care avea un contract de asociere cu firma Benzoat. Romabelt a fost implicată direct după ce Benzoat și-a anunțat falimentul.

Procesul de recuperare a prejudiciului de la firma constructoare pus pe pauză

Primăria Turda a deschis un proces împotriva uneia dintre firmele care a contractat lucrările, ROMABELT IMPORT EXPORT, însă instanța a respins cererea administrației turdene.

În cadrul procesului, Primăria Turda cerea ca firmă să restituie suma de 1.163,691,56 lei, reprezentând prejudiciu constatat de Camera de Conturi Cluj.  

”În urma unui control, auditorii Camerei de Conturi Cluj au constatat și consemnat în procesul verbal de constatare faptul că prin contractele de servicii de atribuire directă în favoarea pârâtei (Romabelt Import Export, n.red.) au fost contractate două lucrări, astfel consecutiv în doi ani, respectiv în anul 2014 și 2015 au fost decontate de la bugetul local lucrări suplimentare, de aceeași natură și pentru același obiectiv, în valoare de 829.988 lei fără TVA, deși contractul inițial prevedea în mod expres că nu se admit lucrări suplimentare iar „diferențele de cantități de lucrări față de cele ofertate se vor suporta de către executant”. Tot controlorii prin procesul de constatare mai sus menționat au mai constatat faptul că, în ipoteza în care aceste lucrări suplimentare erau necesare, acestea trebuiau executate și trebuiau plătite de către executant, în conformitate cu obligațiile asumate prin contractul inițial care prevede în mod expres faptul că nu se admit lucrări suplimentare, iar diferențele de cantități față de cele ofertate se vor suporta de către executant. Astfel s-a constatat faptul că au fost efectuate plăți fiind cauzat un prejudiciu Municipiului Turda în suma de 1.163.691,56 lei”.

Pe de altă parte, reprezentanții firmei spun că ei nu au nicio legătură cu auditul făcut de Curtea de Conturi la Primăria Turdeană. ”Lucrările au fost plătite în baza unor contracte valabil încheiate, pentru lucrări real executate”, arată poziția Romabelt.

Milioane tocate degeaba

Gazeta de Cluj a prezentat de curând că, la sfârșitul lunii decembrie 2019, Guvernul Orban aproba o ordonanță de urgență (87/2019) în cadrul căreia se prevedea suplimentarea fondurilor pentru finalizarea proiectului de extindere a grădinii zoologice din Turda. Din 2010 și până acum în proiectul extinderii și reamenajării grădinii zoologice din Turda au intrat bani serioși, însă fără ca proiectul să se apropie de final. Valoarea totală a proiectului este peste 9,7 milioane de lei: 6.995.000 de lei vin de la Ministerul Mediului și 2.735.000 de la bugetul local al administrației turdene.

Dezastrul de la zoo Turda

De-a lungul anilor, proiectul a fost verificat de mai multe comisii. Experții au constatat pentru majoritatea clădirilor faptul că acestea nu au fost racordate la rețeaua de ape pluviale fapt care a dus la deteriorarea parțială a zidurilor și fundațiilor. În unele cazuri nu s-au făcut intervenții minime de conservare a clădirilor. Spre exemplu unele dintre acestea nu aveau luminatoarele montate astfel că apa din precipitații au distrus pardoselile și zidurile interioare. În unele cazuri s-au cumpărat chiar și instalațiile termice, de ventilare și climatizare.

1 COMENTARIU

  1. A retrimite la procurori dosare de cercetare pentru neregularitatea actului de sesizare a instanţei, pare sublinierea incompetenței parchetului sau suspiciunea corupției ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.