Dosarul ideilor incomode cu inculpatul Silvian Emanuel Man. Când cărțile devin probe și gândirea critică, un delict

Silvian-Emanuel Man, fost președinte al Ligii Studenților de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este una dintre figurile publice controversate din mediul academic românesc. Cunoscut pentru activismul său, pozițiile radicale și implicarea în dezbateri despre educație, politică și economie, Man a ajuns recent în centrul unei anchete a Poliției, pe care o consideră abuzivă. Acuzațiile aduse în acest caz au stârnit un val de controverse, ridicând semne de întrebare asupra modului în care sunt tratate vocile critice din societatea românească.

Activismul care a deranjat structurile de putere

Silvian-Emanuel Man a devenit cunoscut ca lider al Ligii Studenților, o organizație care s-a remarcat prin poziții dure împotriva influenței politice în universitate, a abuzurilor din sistemul de educație și a lipsei de transparență din administrația academică. Acesta a fost implicat în numeroase dispute publice cu oficiali locali, inclusiv din zona PNL Iași, iar criticile sale vehemente la adresa unor decizii administrative l-au transformat într-un personaj incomod pentru sistem.

Pe lângă activismul studențesc, Man s-a remarcat prin promovarea ideilor libertariene, fiind un susținător al Școlii Austriece de Economie, care pledează pentru reducerea intervenției statului în economie și pentru limitarea puterii guvernamentale asupra pieței libere. Această orientare ideologică i-a adus numeroși susținători, dar și adversari în rândul celor care consideră că astfel de viziuni sunt periculoase pentru modelul economic actual al României.

Ancheta poliției, un caz controversat

Recent, Silvian-Emanuel Man a anunțat public că este subiectul unei anchete a Poliției Române, fiind suspectat de implicarea într-o grupare care ar urmări schimbarea ordinii constituționale și subminarea economiei naționale. Potrivit afirmațiilor sale, ancheta a fost inițiată în urma unor sesizări primite la nivel central, iar acuzațiile se bazează pe faptul că ar fi studiat și promovat ideile Școlii Austriece de Economie.

Man a dezvăluit că printre „dovezile” folosite împotriva sa se numără referințe la economiști precum Gordon Tullock și Elinor Ostrom, a căror teorie a alegerii publice critică rolul statului în economie. Autoritățile ar fi interpretat aceste studii ca fiind parte a unei ideologii ostile, ceea ce, potrivit lui Man, reprezintă o neînțelegere fundamentală a economiei de piață și a libertăților academice.

„Sunt anchetat de Poliție în mod abuziv pentru că citesc cărți de economie și aș organiza o grupare ostilă care ar avea ca scop schimbarea ordinii constituționale și subminarea economiei naționale.

Ați citit bine! Sesizarea, din ce înțeleg, este făcută de niște ciraci din filiala județeană a PNL sau ce la centrala de partid de la București care au ciudă pe mine. Adică ordinul pleacă de la alde Alexe, Muraru, Predoiu, Bode și alți ratați ai politicii pe care i-am deranjat cu acțiunile mele și ale Ligii Studenților. Așa că, se folosesc de niște alde Garcea de la DIPI (doi ș-un sfert) ca să execute ordinul și să îmi dea bătăi de cap:

„Se fac cercetări privind numitul Emanuel Man Silvian ca urmare a faptelor care ne-au fost semnalate de la București, cum că acesta ar fi în contact cu o grupare ostilă României finanțată de entități private din Statele Unite ale Americii, numită Școala Austriacă, care are ca scop subminarea economiei naționale prin limitarea drastică a cheltuielilor publice prin promovarea ideologiei libertarianiste, aducând astfel atingere sistemului de partide și siguranței naționale. În acest sens, precum și cu privire la alte fapte, s-au dispus măsurile de interceptare specifice. Astfel, avem informația că el organizează pe teritoriul României o grupare ostilă ordinii constituționale unde se vorbește în limba engleză și sunt folosite în discuții nume de cod precum Tuloc sau Ostrom.”

Bă, cât de proști puteți fi? Băgați-l la bulău pe Carl Menger, că el a inițiat Școala Austriacă! Și pe nenorocitul ăla de Hayek care ne învață cum să nu fim dependenți de socialism!

Școala Austriacă de economie, prin reprezentanții săi, a formulat primele critici la adresa marxismului, la început, iar ulterior la adresa oricărei forme de socialism, fie că vorbim de comunism sau de nazism. Drumul către servitute a lui F.A. Hayek a creat o amplă dezbatere în anii ’40, profețind dezastrul care va urma în spatele Cortinei de Fier.

„Camaradul Tuloc” este Gordon Tullock (1922-2014), unul dintre stâlpii Școlii Virginia de economie politică, cunoscut pentru teoria public choice, dar mai ales pentru combaterea profitorilor (rent-seekers), adică a celora care încearcă să prospere pe seama altora.

„Camarada Ostrom” este Elinor Ostrom (1933-2013), laureată a Premiului Nobel pentru Economie pentru faptul că a demonstrat cum oamenii pot administra resursele și problemele locale mult mai eficient prin asocieri libere decât prin intervenția statului (common pool resources).

Nu o să găsiți mai nimic în română pe subiect, pentru că operele lor nu sunt traduse. Eu le citesc exclusiv în engleză. Dacă vreți să fim colegi de lot, accept sprijin pentru a începe traducerea lor.

Este adevărat, astfel de idei care presupun limitarea drastică a cheltuielilor publice, libertate pentru cetățeni și subsidiaritate reală, aduc atingere sistemului corupt de partide, baronilor locali și schemelor politice pe banii contribuabililor. Evident, înseamnă mai puțini bani pentru orice mizerie făcută de găștile politice pe banii noștri!” Silvian Emanuel Mân

Contextul politic și presiunea asupra vocilor critice

Cazul lui Silvian-Emanuel Man se însemnează într-un context mai larg, în care presiunea asupra activiștilor, jurnaliștilor și liderilor civici incomozi pare să fie în creștere. Recent, mai multe incidente au indicat o tendință de intimidare a celor care contestă deciziile autorităților sau promovează idei considerate nonconformiste.

Un exemplu este Forumul Primarilor din România și Republica Moldova de la Iași, unde au fost aduse acuzații de spionaj în favoarea Rusiei, fără a fi prezentate dovezi clare. De asemenea, recentele acuzații privind o tentativă de asasinat asupra unui lider civic din Iași, aflat sub supravegherea serviciilor de informații, ridică întrebări despre climatul de securitate și despre presiunile exercitate asupra persoanelor implicate în viața publică.

Un precedent periculos?

Ancheta împotriva lui Silvian-Emanuel Man ridică o serie de semne de întrebare asupra libertății de exprimare și a dreptului la opinie academică în România. Deși autoritățile nu au oferit detalii clare despre probele pe care le dețin, cazul sugerează o posibilă instrumentalizare politică a sistemului de justiție în scopul descurajării vocilor incomode.

Pentru susținătorii săi, Man este victima unui abuz, în timp ce pentru oponenții săi, ancheta poate fi justificată de radicalismul ideologic pe care l-ar promova. Indiferent de poziția fiecărui actor implicat, acest caz marchează un moment critic pentru democrația românească și pentru modul învie autoritățile tratează libertatea academică și activismul civic.

Citeşte şi: CARRION EXPEDITON SRL este în pragul falimentului. Un gigant al transporturilor se prăbușește