Dosarul ISCTR Cluj, un mare fâs contruit pe probele ilegale ale DNA

Fostul director al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj, Rareș Pop, a marcat o victorie importantă în instanță împotriva DNA Cluj. Magistrații de la Tribunalul Alba au constat nulitatea absolută a autorizațiilor şi mandatelor de supraveghere tehnică, care au fost puse în executare autorizațiile și mandatele de supraveghere tehnică în dosarul în care este acuzat de infracțiuni de corupție.

Abuzurile la care a fost supus fostul șef al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj, Rareș Pop, au ieșit la iveală odată cu declasificarea mai multor documente din dosarul în care este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni de corupție. După ce a obținut, în vara anului 2020, rejudecarea dosarului în care este acuzat de abuz în serviciu, santaj, luare de mită, fals intelectual şi accesul pentru persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, Rareș Pop a solicitat magistraților de la Tribunalul Alba să analizeze corespondența integrală purtată între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, care stă la baza dosarului de urmărire penală. Astfel, au ieșit la iveală o serie de abuzuri comise de cele două instituții, care dezvăluie că Pop a reprezentat doar o țintă vie în ochii celor care i-au vrut capul cu orice preț.  

Plimbat prin instanță timp de 10 ani, în baza unor documente ilegale

Ulterior, Rareș Pop a cerut magistraților de la Tribunalul Alba să constate nulitatea absolută a actelor de punere în executare a tuturor autorizațiilor şi mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în dosarul de urmărire penală nr. 6/P/2014 al DNA- Serviciul Teritorial Cluj şi parţial în dosarul de urmărire penală nr. 142/P/2013 al aceleiaşi unități de parchet. La data de 13 octombrie, instanța i-a admis cererea și a dispus excluderea din materialul probator, inclusiv excluderea fizică de la dosar, a proceselor verbale în care au fost consemnate activitățile de supraveghere tehnică. 

„În baza art. 281 alin.1 lit. b) C.proc.pen. constată nulitatea absolută a actelor de punere în executare a tuturor autorizărilor şi mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în dosarul de urmărire penală nr. 6/P/2014 al DNA- Serviciul Teritorial Cluj şi a celor din dosarul de urmărire penală nr. 142/P/2013 al aceleiaşi unități de parchet şi care au fost efectuate, respectiv atașate în copie certificată, dosarului nr. 6/P/2014, în legătură cu faptele care fac obiectul prezentei cauze. 

În baza art.102 alin. 2 4 C.proc.pen. exclude din materialul probator procesele- verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică sus-menționate aflate în vol. 3, 4, 5 și 10 ale dosarului de urmărire penală nr. 6/P/2014 al DNA – ST Cluj, precum și suporții care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică indicate mai sus, respectiv planșele fotografice rezultate din activitatea de supraveghere tehnică (inclusiv excluderea fizică de la dosar)”, se arată în decizia magistraților. 

În motivarea deciziei, instanța a reținut că Serviciul Român de Informații a asigurat punerea în executare a actelor de autorizare şi nu s-a limitat doar la acorda doar un simplu. sprijin tehnic. 

„Mai mult, din actele dosarului de urmărire penală nu rezultă să se fi delegat de către procuror ofițeri de poliție judiciară competenţa de punere în executare a autorizațiilor sau a mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi şi libertăți (cele referite mai sus). Deşi în cauză există ordonanțe ale procurorului în care dispune delegarea ofițerilor de poliție judiciară pentru ,,redarea convorbirilor telefonice” rezultate din măsurile de supraveghere tehnică, față de ansamblul informațiilor din cauză, de scopul pentru care a fost solicitată întocmirea planului comun de acțiune şi de detaliile răspunsului furnizat de SRI, există un dubiu serios cu privire la realizarea activității de redare a convorbirilor înregistrate, cel puțin într-o primă etapă a acestor consemnări, dubiu care nu poate fi interpretat decât în favoarea intereselor inculpaţilor”, se arată în motivarea deciziei. 

Rareș Pop: A fost o mascaradă

Contactat de reporterii Gazetei de Cluj, Rareș Pop a declarat că și-a susținut nevinovăția încă din momentul în care a fost reținut și a declarat că toată cercetarea penală a fost, de fapt, o mascaradă. 

După 10 ani, să ajungem la concluzia că toată această cercetare penală și stare juridică pe care am avut-o a fost lovită de nulitate și că, de fapt, a fost o mascaradă, nu mă mai ajută cu absolut nimic. Nimeni nu poate să-ți dea înapoi 10 ani din viață în care ai fost târât în procese în care nu aveai ce să cauți. Într-un final, adevărul a ieșit la suprafață. Nu rămâne decât să trec peste această mizerie pe care am trăit-o. Cu siguranță, după ce au fost anulate aceste probe, voi putea să invoc prescriptia și să pun punct acestei mascarade, pentru că nu mai are niciun sens continui un proces în care am demonstrat că sunt nevinovat. DNA Cluj a făcut un plan comun de acțiune înainte de a exista o sesizare din oficiu. În esență, ei au făcut un plan de acțiune și o echipă mixtă înainte ca procurorul să aibă un dosar, un caz. Au urmat acel plan până au reușit să mă trimită în judecată. Pentru așa ceva, alți oameni au făcut închisoare, dar procuroarele respective sunt în pensie. A fost destul. Zece ani de zile am fost nevoit să duc în spate o asemenea greutate. Consider că ce am avut de demonstrat am demonstrat. Din prima clipă în care am fost reținut am susținut atât nevinovăția mea, cât și faptul că această cercetare penală este o execuție.”, a declarat Rareș Pop pentru Gazeta de Cluj.

Arestarea lui Rareș Pop, programată de Elena Botezan

Un alt aspect care arată că Rareș Pop a fost executat de DNA este o adresă trimisă de Elena Botezan către SRI Cluj la data de 20 mai 2014. Din document reiese că procuroarea avea de gând să facă un adevărat show prin care să-și demonstreze abilitățile și să dispună reținerea lui Rareș Pop în 28 mai, data la care a fost reținut fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu. Cum altfel să să-și mențină titlul de doamnă de fier a anticorupției clujene? 

„Vă înaintăm alăturat un suport ce poartă mențiunea „D.N.A. – Dosar penal 6/P/2014 TRAFIC – selecție convorbiri ptr. redare PRV 1”, cu rugămintea de a ne sprijini în vederea redării convorbirilor telefonice şi a SMS-urilor, necesare pentru finalizarea activității din dosarul penal nr. 6/P/2014 al DNA- Serviciul Teritorial Cluj. Menționăm faptul că rezultatul notelor de redare ne este necesar cu celeritate, având în vedere că ancheta penală este preconizată să debuteze în preajma datei de 28 mai 2014.”, a cerut procuroarea Elena Botezan într-o adresă transmisă către SRI Cluj.

Pentru că SRI nu a jucat după cum a cântat Botezan, arestarea lui Rareș Pop a avut loc la data de 5 iunie 2014. Trebuie să menționăm că, la momentul în care Botezan plănuia arestarea lui Pop la data de 28 mai, singurele probe la dosar erau interceptările obținute cu sprijinul SRI, care au fost excluse recent, deoarece denunțurile au fost formulate cu 2 zile înainte de reținerea acestuia.