„Dosarul Lilioara”. Fetița de legionar care a început colaborarea cu Securitatea la vârsta de cinci ani

Cine a fost Lilioara, copila care a luat contact cu Securitatea la vârsta la care alte fetițe se jucau cu păpușile? Povestea ei, fără îndoială senzațională, completează viața de film a tatălui ei, Silviu Crăciunaș, legionarul care a făcut avere din colaborarea cu organele represive ale statului comunist, scrie evz.ro.

În încercarea de a ordona păienjenișul informațiilor care conturează această extraordinară poveste de viață am primit sprijinul istoricului Stejărel Olaru, omul care a accesat recent mai multe documente de arhivă cu scopul de a scoate la lumină o altă istorie personală, cea a lui Silviu Crăciunaș, celebrul agent comunist care, înainte de înregimentarea sub steagul Securității, fusese un legionar înfocat. Stejărel Olaru a reușit să scrie adevărata poveste a lui Crăciunaș, oferind-o românilor sub forma unui volum remarcabil – Agentul nostru Victor (Polirom, 2018) – , subiect tratat pe larg de Evenimentul zilei la timpul potrivit.

Adăpostită la o mănăstire de maici

Mai jos vom dezvălui continuarea acestei „afaceri” de familie. Are cuvântul istoricul Stejărel Olaru: „Silviu Crăciunaș a fost căsătorit de două ori. De prima soție a trebuit să divorțeze la solicitarea autorităților, în 1950, dar au avut împreună o fiică, Lilioara, născută în 1942. Mai târziu, când a plecat în a doua misiune, Crăciunaș s-a căsătorit la Viena cu Sanda Stătescu și împreună cu aceasta s-au mutat la Londra. Lilioara, rămasă în România cu mama sa, a cunoscut viața cumplită a familiei sale, în special a tatălui, încă din fragedă copilărie. Înainte de a fi arestat în 1948, fiind vânat de autorități, Crăciunaș a adăpostit-o la o mânăstire pentru a o proteja în timp ce el se ascundea prin țară. O încredințase cumnatei sale, maica Mihaela, și ea legionară, care se călugărise între timp și care a avut o viață plină de suferințe”.

„Petea mă ţinea pe genunchi, faţă în faţă cu Tăticu”

Povestirea te ține cu sufletul la gură: „Când l-au arestat pe Silviu Crăciunaș, Lilioara împlinise 5 ani, dar nu a uitat că și ea a participat ca martor la anchete, spre amuzamentul torționarilor conduși de Petea Goncearuc. A povestit acest lucru într-o notă informativă mai târziu”. Această notă scrisă de Lilioara, tulburătoare, merită consemnată: „Îmi amintesc perfect de perioada cât am stat la mânăstire, de călugăriţele vesele şi harnice, de lanurile lor de grâu, de stâna plină de oi şi miei unde mergeam cu trăsura. […] Între timp, Tăticu „căzuse” în mâinile lui Petea şi şederea mea la mânăstire nu mai era necesară (din acest moment începe „colaborarea” mea cu dv. Aveam deci cinci ani şi Petea mă ţinea pe genunchi, faţă în faţă cu Tăticu, şi mă întreba: „Cum îl cheamă pe Tăticul tău?” Şi eu răspundeam: „Ionescu Vasile”. „Şi unde este?” Şi eu răspundeam: „Nu ştiu”, uitându-mă la Tăticu. Atât de instruită fusesem să nu-l trădez. Parcă aud şi acum râsul înveselit al oamenilor lui Petea, care asistau la scenă)”.

La 18 ani era deja informatoare a Direcției de Contraspionaj

Mai târziu, Lilioara a devenit agenta Securității. A colaborat cu serviciul secret comunist încă din copilărie, dar abia când a împlinit 18 ani legătura a fost formalizată prin semnarea unui angajament, devenind astfel, în 1960, informatoarea Direcției de Contraspionaj. Prin urmare, fiica pășea pe urmele tatălui, dar a făcut-o cu hotărâre și dedicație. Ce a urmat pentru Lilioara după împlinirea vârstei de 18 ani? Istoricul Stejărel Olaru: „Devenită informatoare şi stabilindu-se la Bucureşti, Lilioara a continuat să colaboreze cu Securitatea și a devenit un canal de transmitere de informații între tatăl ei și poliția politică de la București. A scris cu ușurință note informative despre familia sa, inclusiv despre iubitul ei, Emil Stoicoviciu, cu care mai târziu s-a căsătorit şi care nu va cunoaşte nimic despre viaţa ascunsă a Lilioarei”.

Agenta Maria și „Operațiunea Victor”

Stejărel Olaru a continuat în același ritm trepidant: „Securitatea a folosit-o pe Lilioara, devenită acum agenta Maria, în „Operaţiunea Victor”, dar la un moment dat i-a lărgit obiectivele misiunii. Ambiţioasă şi plictisită să joace rolul informatoarei care se ducea din când în când la sediul Securităţii pentru a mai lăsa câte o scrisoare primită de la tatăl ei și care scăpase de cenzură, Lilioara a început să aibă iniţiative. De exemplu, a propus Securității ca Emil să lărgească la rândul lui cercul informatorilor din familie, însă, odată recrutat, să nu afle faptele din trecut ale soţiei sale.

Această propunere a fost făcută după ce, în prealabil, Lilioara a reuşit să convingă Securitatea că ar putea să facă mai multe dacă ar fi trimisă să se stabilească definitiv la Londra. Visul ei de a lucra pentru Securitate de la Londra, şi nu din Calea Giuleşti, unde locuia împreună cu Emil, era de înţeles, iar faptul că tatăl său devenise între timp proprietarul a patru mari imobile în Londra o motiva şi mai mult, mai ales în vederea securizării viitoarei moşteniri”

Și-a spionat inclusiv propriul soț

Cronica familiei Crăciunaș merge mai departe, cu Stejărel Olaru pe post de observator și narator: „Soțul Lilioarei, Emil, a fost recrutat în ziua de 27 februarie 1974. După întâlnirea conspirativă în timpul căreia a semnat şi angajamentul, s-a mai plimbat puţin prin oraş ca să ia aer. Lilioara îl aştepta acasă, nerăbdătoare. Chiar în acea seară de februarie, probabil după ce Emil s-a culcat, a scris o notă informativă în care a povestit cum s-a comportat soţul ei din momentul când a intrat în micul lor apartament din Calea Giuleşti. „A sosit acasă după ora 18. Avea o figură destinsă, surâzătoare, întinerise cu zece ani. Mi-am zis în gând că totul e OK„”.

Citește continuarea pe evz.ro