Tribunalul Cluj a admis cererea formulată de lucrătorii de la Poliția Rutieră Cluj referitor la neregularitățile din rechizitoriu, solicitând Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj să le remedieze. De asemenea a dispus anularea rezoluție de începere a urmăririi penale față de Todoruț Rareș Ciprian, precum și excluderea din rechizitoriu a unor înregistrări ambientale și capturi video, care au fost parte a probatoriului.
Instanța a admis cererea formulată de apărătorii inculpaţilor Gălățan Robert Eduard, Roșca Cosmin Dacian, Cătinean Ilie, Tulbure Gheorghe, Todoruț Rareș Ciprian, Mureșan Ioan, Mureșan Radu Mihai, Sucală Adrian Vasile, Soran Victor, Albu Dan Dorin, Lupaș Călin, constatând neregularitatea rechizitoriului nr. 1018/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj sub aspectul omisiunii descrierii faptelor reţinute în sarcina acestora ”într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, în accepțiunea elementelor constitutive ale infracțiunilor care fac obiectul sesizării instanței şi sub aspectul lipsei oricărei descrieri în fapt a celui de-al treilea act material al infracțiunii de fals intelectual reţinută în sarcina inculpatul M.I.”. Ca urmare, instanța dispune comunicarea încheieri de ședință Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.
De asemenea, în baza art. 345 alin. 2 C.pr.pen., art. 346 alin. 1 C.pr.pen., instanța a admis, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi prin apărători şi pe cale de consecinţă a dispus anularea, în temeiul art. 280-282 C.pr.pen., a ordonanţelor de extindere a cercetărilor penale de la data de 09.08.2013 faţă de inculpaţii Sucală Adrian Vasile, Mureșan Radu Mihai, Mureșan Ioan, Lupaș Călin şi Cătinean Ilie, a dispoziţiei de trimitere în judecată a inculpaţilor Sucală Adrian Vasile, Mureșan Radu Mihai, Mureșan Ioan, Lupaș Călin şi respectiv sub aspectul dispoziţiei de punere în mişcare a acţiunii penale şi de trimitere în judecată a inculpatului Cătinean Ilie sub aspectul săvârşirii infracţiunilor care fac obiectul ordonanţelor de extindere. În același timp, a dispus anularea, în temeiul art. 280-282 C.pr.pen., a rezoluţiei de începere a urmăririi penale faţă de inculpatul Todoruț Rareș Ciprian de la data de 12.09.2013, a dispoziţiei de punere în mişcare a acţiunii penale şi de trimitere în judecată a inculpatului Todoruț Rareș Ciprian sub aspectul săvârşirii infracţiunilor care fac obiectul rezoluţiei de începere a urmăririi penale.
În temeiul art. 102 alin. 2 şi 3 C.pr.pen., judecătorul a dispus excluderea proceselor verbale de redare a conţinutului convorbirilor purtate în mediul ambiental şi capturile de imagini în acest sens, purtate între anumiți inculpați şi împreună cu alte persoane.
Rechizitoriul
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a dispus trimiterea în judecată a doisprezece lucrători de poliţie din cadrul IPJ Cluj, Biroul Rutier Drumuri Naţionale şi Europene sub acuzația de luare de mită. Dosarul a fost înaintat, spre soluţionare, Tribunalului Cluj. Celor doisprezece angajați ai IPJ Cluj li s-au li s-au adus acuzații de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi primire de foloase necuvenite.
Lucrătorii de poliție, subofițeri în cadrul Serviciului Rutier Cluj, aveau ca atribuții de serviciu supravegherea și controlul traficului rutier cu scopul de a constata și sancționa abaterile la regimul de trafic, în principal regimul de viteză. În timpul misiunilor de supraveghere, aceștia și-au rotunjit veniturile, ”iertând” contravenienții de amenzi în schimbul unor sume de bani. Rezultatul a fost neîntemeierea proceselor verbale de sancțiune contravențională sau înlocuirea unei abateri severe cu una mai ușoară.
”În sarcina inculpaţilor s-a reţinut faptul că, în mod repetat, aceştia au pretins ori acceptat diferite sume sau alte foloase pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu le aplica conducătorilor auto depistaţi în trafic o sancţiune contravenţională pentru încălcări ale conduitei la regimul de trafic rutier (în special depăşirea limitei de viteză instituite pe acel sector de drum).
De asemenea, pe fondul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, întocmeau sau nu întocmeau, participau sau asistau la întocmirea unor procese verbale de contravenţie în care se consemnau stări de fapt nereale, se omitea consemnarea unor contravenţii sau se inserau date nereale, împrejurări de natură a-l favoriza pe contravenient în ceea ce priveşte aplicarea punctelor de penalizare, aplicarea amenzii contravenţionale sau stabilirea cuantumului acesteia şi aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce autoturisme, precum şi de a cauza bugetului de stat o pagubă”, precizează procurorii în rechizitoriu.
Procurorii care au instrumentat dosarul au arătat că au ajuns în fața instanței doar acele fapte care au putut fi probate complet, pentru că, altfel, activitatea de infracțiune a polițiștilor s-a derulat în mod cert pe o perioadă de timp mult mai îndelungată.
Consecințe la nivel social
Felul în care operau cei doisprezece polițiști, deloc o noutate în practica de pe plaiurile mioritice, relevă un ”fenomen cu consecințe la nivel de pericol social concret”, după cum îl definesc chiar procurorii care au instrumentat dosarul. Fenomenul deturnează însăși scopul activității de supraveghere și control a traficului rutier. Nu întâmplător, la dosarul cauzei este atașată o statistică a cauzelor accidentelor rutiere de pe raza județului Cluj, care arată că locul principal în producerea acestora îl ocupă neadaptarea vitezei la condițiile de drum și depășirea vitezei legale admise. Una dintre cauze este tocmai faptul că este cunoscut că ”atunci când conduci un autoturism pe drumurile publice cu viteza de 140 km/h, este suficient să remiți lucrătorului de poliție suma de 50 sau 100 de lei sau să îi spui cine ești, unde lucrează familia sau că ești vecin cu un coleg al său și rămâi și cu banii și cu permisul nesuspendat”, concluzionează procurorii.
Bani putini deale traiului,iar michiduta te impinge la prostii.Astea nu is salarii de politist pentru a nu fi corupt,astea is salarii de a trai de la o luna la alta.
Da` si munca procurorilor e la fel.