Dosarul unui magistrat judecat pentru corupție transformat într-un cartof fierbinte de judecătorii clujeni

Patrițiu Dărăban este fostul vicepreședinte al Tribunalului Sălaj, un ”om al justiției” trimis în judecată pentru fapte de corupție. Dosarul, odată ajuns la Curtea de Apel Cluj, a rămas fără probe după ce judecătorii clujeni au decis anularea lor. Ulterior, atât Dărăban cât și ceilalți inculpați din dosar au fost achitați. Procurorii l-au acuzat pe Dărăban că a primit mită, printre altele, și un porc… mistreț! După achitare, judecătorul Dărăban a dat în judecată Ministerul Finanțelor, însă la Curtea de Apel Cluj magistrații au trimis dosarul spre judecare la Tribunalul București. Cu toate acestea, Curtea Supremă a întors dosarul din drum printr-o decizie care spune că e musai că plângerea lui Dărăban să fie judecată la Cluj.

După ce a fost achitat, ca la Spălătoria Nufărul, de acuzațiile de corupție, judecătorul Patrițiu Abrudan a făcut la Curtea de Apel Cluj o plângerea împotriva Ministerului Finanțelor. Prin intermediul acestei acțiuni, el speră să obțină despăgubiri de la statul român pentru faptul că SRI a participat la interceptările făcute la cererea procurorilor atunci când Abrudan a fost cercetat, alături de ceilalți de inculpați pentru corupție.

În 2018, în cadrul dosarului de corupție, judecătorul Gheorghe-Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj, a dispus anularea rechizitoriului făcut de procurorii DIICOT Sălaj și a tuturor probelor din dosarul în care erau vizați mai mulți oameni de afaceri, polițiști și un judecător.

”Admite excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Sălaj. Constată nulitatea absolută a rechizitoriului din 20 decembrie 2017 emis în dosarul nr. 67/D/P/2015, a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, a probelor şi a mijloacelor de probă întocmite, dispuse şi autorizate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Sălaj. Dispune excluderea şi eliminarea de la dosar a tuturor probelor şi mijloacelor de probă. Dispune restituirea cauzei la procuror”, arată o parte din soluția pe scurt emisă în 2018.

În virtutea anulării interceptărilor și a constatării că ele au fost făcute nelegal, acum judecătorul Abrudan încearcă să obțină despăgubiri.

În 21 decembrie 2021 el a înregistrat la Curtea de Apel Cluj acțiunea împotriva Ministerului Finanțelor.

La mijlocul lunii martie 2022, judecătorul Luminiţa-Maria Firicel a decis că instanța clujeană nu este competentă să judece acțiunea lui Dărăban și a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București.

Nemulțumit că anchetatorii nu i-au respectat viața intimă

În cadrul procesului, Dărăban a cerut declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională și constatarea atingerilor aduse dreptului la un proces echitabil ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranţă naţionale. El spune că prin supravegherile care l-au vizat pe el și ceilalți inculpați din dosarul de corupție nu i-a fost respectat dreptul vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei. În final, el cere obligarea Statului Român la plata despăgubirilor pentru faptul că procurorii s-au băgat în viața lui liniștită de ”arbitru” al dreptății.

Acțiunea lui Dărăban s-a pendulat între Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj până când Înalta Curte de Casație și Justiție a conchis că, dacă judecătorii clujeni s-au ocupat de dosarul Dărăban de la bun început, este de datoria lor să îl și finalizeze.

”Trimite cauza Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori spre competentă soluţionare. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2022”, arată soluția pe scurt a ÎCCJ.

Mișcarea du-te vin-o de la Cluj la București

Magistratul clujean și-a motivat decizia de a trimite dosarul la București prin prisma faptului că instanța clujeană ”s-a dezinvestit în mod definitiv de soluţionarea acţiunii penale, astfel încât invocarea oricăror neregularităţi legate de modul de administrare a probelor sau a efectuării actelor de urmărire penală este făcută în afara cadrului procesual disciplinat de dispoziţiile Codului de procedură penală şi nu mai poate face obiectul pronunţării instanţei sesizate în mod derivat, prin declinare de competenţă”, arată în motivare.

”Or, aşa cum deja s-a argumentat, soluţionarea neregularităţilor legate de administrarea probelor şi de efectuarea actelor de urmărire penală pot face obiectul pronunţării instanţei penale numai în cadrul procesual disciplinat în mod detaliat de Codul de procedură penală, în nici un caz nu în urma sesizării pe cale principală şi în afara învestirii cu soluţionarea pe fond a unei acţiuni penale sau, după caz, cu verificarea legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată. În acest sens, dispoziţiile art. 3 C.pr.pen. reglementează în mod exhaustiv funcţiile judiciare care se exercită în procesul penal, soluţionarea oricăror alte incidente care nu se grefează pe exercitarea acestor funcţii judiciare urmând a reveni instanţei de drept comun, respectiv a instanţei civile, în temeiul prevederilor art. 124 C.pr.civ.

Pentru toate aceste considerente, excepţia de necompetenţă materială şi funcţională a instanţei penale invocată din oficiu apare ca fiind fondată, urmând a fi admisă, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cererii în favoarea instanţei iniţial învestire, respectiv instanţa Tribunalului Bucureşti, Secţia a III-a civilă”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Cluj.

Cum din corupt devii curat ca lacrima

În dosarul de corupție au fost trimiși în judecată afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, fiica acestuia din urmă, Ioana Malvina Pop-Galiş, lichidatorii Sorin Cosma şi Răzvan Traian Zăvăleanu, colaboratoarea celui din urmă, Ramona Fărăianu, poliţiştii Marius Felician Fărcaş şi Gheorghe Vasile Zaha, fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, omul de afaceri Dumitru Ardelean, judecătorul Patriţiu Dărăban, fratele acestuia, Ionel Dărăban, şi finul lui Galiş, Petru Daniel Pop. De asemenea, din dosarul de cercetare penală a făcut parte și Dumitru Bode, fratele ministrului MAI, Lucian Bode, însă, fratele ministrului nu a mai fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă.

În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situația atipică în care nici un judecător al acestei instanțe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toți judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezervă Nicolae Chiș, căruia i-a fost repartizat dosarul, a ajuns din judecător martor în alt proces.

Magistrații au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” și au retrimis dosarul la DIICOT.  După ce neregulile au fost remediate, judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecății”, precum și art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.