Dosarul “Ziua de Iaşi” se apropie de final, urmeaza decizia definitiva

Curtea de Apel Cluj este aproape de finalizarea primului dosar de şantaj prin presa din Romania, celebrul caz „Ziua de Iaşi”. Saptamana trecuta in faţa instanţei clujene s-au prezentat cei doi inculpaţi Florin Asimionesei şi Alin Tocan, judecatorii stabilind ca pe 13 iunie sa se pronunţe cu privire la recursul declarat de parchet şi de partea vatamata Relu Fenechiu. Judecatoria şi Tribunalul Cluj, ca instanţe de fond şi de apel, i-au gasit nevinovaţi pentru acuzaţiile ce li s-au adus in motivare aratandu-se ca faptele nu au existat.

Dosarul se apropie de sfarşit

Celebrul caz de şantaj „Ziua de Iaşi” se apropie de un sfarşit previzibil, la Curtea de Apel Cluj urmand ca in aproximativ doua saptamani sa se dea verdictul cu privire la admisibilitatea recursului.  La termenul de saptamana trecuta, cei doi inculpaţi au aparut pentru a-şi susţine nevinovaţia şi a pentru a cere instanţei respingerea recursului declarat de DIICOT şi de partea vatamata Relu Fenechiu. Avocatul celor doi, profesorul Ionel Nechita a declarat judecatorilor ca recursul trebuie respins şi a cerut menţinerea soluţiei primei instanţe. „Probele testimoniale administrate nu conţin nici minimul de indicii ca cei doi inculpaţi ar fi comis infracţiunile pentru care au fost trimişi in judecata”, a declarat avocatul. „Solicitam respingerea recursului şi dorim sa menţineţi decizia Tribunalului Cluj şi implicit soluţia Judecatoriei Cluj” a mai adaugat Ionel Nechita. In plus, acesta a mai cerut respingerea pretenţiilor civile, pe care le considera neintemeiate. De cealalta parte, procurorul Anca Marincean a cerut condamnarea celor doi la o pedeapsa privativa de libertate cu executare. Dupa ce judecatorii le-au oferit cuvantul, atat Florin Asimionesei cat şi Tocan Alin au aratat ca sunt nevinovaţi. Ca işi menţin declaraţiile date pana cum şi nu mai au nimic de adaugat. „Imi menţin declaraţiile, sunt nevinovat, nu am altceva nimic de declarat” a spus Florin Asimionesei. In cazul in care Curtea de Apel Cluj va respinge recursul, soluţia de achitare data de Judecatoria Cluj va ramane definitiva şi irevocabila, bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.

Victimele unor comploturi politice
La ieşirea din sala Florin Asimionesei şi Alin Tocan au declarat in exclusivitate pentru Gazeta de Cluj ca intregul dosar este unul la comanda. „ Ziua de Iaşi era in franciza, ea a fost ulterior cumparata de catre Relu Fenechiu, care s-a declarat parte vatamata in dosar, numai ca sa o inchida. Tot dosarul este comandat politic„ ne-a declarat Florin Asimionesei. Acesta a mai adaugat ca acuzaţiile de şantaj care i-au fost aduse sunt puerile, din moment ce el nici nu s-a intalnit vreodata personal cu multe dintre parţile vatamate de la dosar. Avocatul Ionel Nechita s-a aratat increzator şi a declarat ca soluţia poate fi doar una, şi anume achitarea. „Speram ca instanţa respinge recursul ca nefondat şi, pe cale de consecinţa, va menţine soluţia Judecatoriei Cluj” a declarat acesta.  Intr-un interviu acordat Gazetei de Cluj la scurt timp dupa soluţia de achitare data pe fond, Florin Asimionesei arata de ce dosarul a trebuit sa fie stramutat de la Iaşi. „Cred ca este vorba de presiunea la care ar fi fost supus judecatorul insarcinat cu judecarea dosarului de şantaj. In contextul in care judecatorul din Cluj a dat decizia de achitare in dosarul nostru, nu pot face niciun fel de aprecieri la adresa unui coleg de-al sau, din Iaşi. Justiţia din Romania are oameni profesionişti şi in cazul nostru acest lucru a fost dovedit. Trebuie ţinut cont ca grupurile mafiote din Iaşi, impreuna cu o parte a presei, ar fi putut face presiuni. Cetaţenii trebuie sa inţeleaga ca atunci cand cineva are bani mulţi, i se poate urca la cap şi crede ca poate face ce vrea. Dar cand este vorba de zece imbogaţiţi ai tranziţiei, va daţi seama ca-şi pierd orice masura a bunului simţ. Chiar ei se laudau ca regina probelor in Romania este proba cu martori. Din aceasta cauza s-au strans toţi la un loc, ca sa poata da greutate procesului penal„ arata acesta.

Motivele pentru care au fost achitaţi

Dupa cinci ani de judecata şi peste 50 de termene in care majoritatea inculpaţilor s-au prezentat pentru a-şi susţine nevinovaţia, instanţa de fond de la Cluj a pronunţat o decizie de achitare a acuzaţiilor de şantaj prin presa şi asociere in vederea savarşirii de infracţiuni. Prin sentinţa penala numarul 673 pronunţata la data de 15 iulie 2010 de Judecatoria Cluj-Napoca, s-a dispus in baza dispoziţiilor art.11 pct. 2 litera “a”, raportat la art. 10 lit. “d” din Codul de Procedura Penala achitarea inculpaţilor de sub invinuirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi in judecata prin actul de inculpare.
In motivarea sentinţei de achitare, judecatorul de fond arata ca este imposibil de determinat faptul ca cei doi ar fi facut presiuni asupra presupuselor parţi vatamate pentru a-i determina sa incheie contracte de publicitate cu publicaţia pe care o controlau. „Prima instanţa a reţinut ca „examinarea integrala a probelor dosarului demonstreaza tendinţa de a simplifica starea de fapt incat aceasta sa corespunda soluţiei de trimitere in judecata a inculpaţilor iar nevalabilitatea acuzarii este cu atat mai evidenta cu cat probele testimoniale administrate şi verificate in faţa instanţei in mare parte nu conţin nici macar minimul de indicii ca inculpaţii au comis faptele, neputand conforma nici una dintre aceştia constrangerea morala asupra parţilor vatamate.” Mai departe, in motivare se mai arata faptul ca „martorii audiaţi in cauza in dovedirea susţinerilor parţilor vatamate, reduşi ca numar, nu au participat direct la nicio discuţie ci au aflat exclusiv din relatarile parţilor vatamate ce s-a intamplat. S-a mai reţinut ca nici parţile vatamate nu au fost in masura sa indice in ce anume a constat adevarata constrangere cu atat mai puţin au fost in masura sa o relateze mai departe şi martorii sa reuşeasca sa o reproduca instanţei de judecata.” Cu alte cuvinte, instanţa de fond a decis ca daca nici macar martorii nu işi mai aminteau ce s-a intamplat, dupa cum nici parţile vatamate nu aveau cum sa demonstreze presiunile asupra lor, este evident ca vinovaţia celor doi nu poate fi demonstrata.
In aceeaşi ordine de idei, judecatorul a aratat ca „potrivit doctrinei juridice, ameninţarea, ca modalitate de realizare a constrangerii este data de orice acţiune susceptibila apta sa inspire sentimentul de larma, astfel incat sa nu mai aiba libertatea necesara de a se opune pretenţiilor faptuitorului privind posibilitatea producerii unui rau viitor. Din actele şi lucrarile dosarului nu rezulta concret ameninţarile facute de inculpaţi care le-ar fi produs cu adevarat presupuselor parţi vatamate o stare de temere, persistenta pe parcursul unui interval de timp şi nici modul prin care ar fi constransa de catre inculpaţi libertatea psihica a presupuselor parţi vatamate, prin darea in vileag a unor fapte compromiţatoare in scopul obţinerii unui folos material injust  de la acesta.”
Referitor la declaraţiile martorilor de la dosar, judecatorul arata ca „din acestea nu rezulta ca inculpaţii – condiţionand incheierea unor contracte de publicitate – sa fi insuflat presupuselor parţi vatamate temerea ca va fi adusa la cunoştinţa opiniei publice fapte de natura sa le discrediteze imaginea, determinandu-le sa-şi schimbe atitudinea şi comportamentul”.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here