Judecatoarele Evelina Oprina si Gabriela Baltag din Consiliul Superior al Magistraturii ii acuza pe Procurorul General Bogdan Licu si pe seful DNA Calin Nistor ca au tolerat cu buna stiinta si au girat prin inactiune mentinerea nelegala a procurorului Marius Iacob ca adjunct al DNA, dupa ce acesta a fost sanctionat disciplinar, motiv pentru care nu mai putea sa ocupe aceasta functie.
De asemenea, nici Sectia pentru procurori a CSM nu ar fi straina de aceasta situatie, in care legea a fost incalcata si o decizie definitiva a Inaltei Curti sfidata. Referindu-se la procurorul Marius Iacob, cele doua judecatoare arata ca acesta trebuia sa fie primul preocupat in efectuarea tuturor diligentelor pentru lamurirea situatiei sale de cariera, nefiind de conceput ca un magistrat sa tolereze mentinerea sa intr-o stare de nelegalitate:
„Apreciata de unii, poate, drept nesemnificativa sau deliberat fiind indusa o astfel de perceptie, in contextul tumultuos actual al perioadei pe care sistemul judiciar o traverseaza, ziua de astazi nu poate fi decat una in care puterea judecatoreasca primeste o noua lovitura, fiind realmente sfidata.
23 iulie 2019 este ziua in care, in ciuda unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, este practic suprimat unul dintre efectele sale ca urmare a trecerii timpului, a nepasarii, ignorantei ori chiar, mai grav, a coniventelor.
Este vorba despre decizia nr. 69 din 18 martie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori, prin care s-a aplicat numitului Iacob Marius Constantin, procuror-sef adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie sanctiunea constand in ‘avertisment’ pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. m) teza a doua din Legea nr. 303/2004.
Care este efectul acestei hotarari in contextul discutiei de fata? Unul fara echivoc si prevazut de lege si anume, imposibilitatea detinerii unei functii de conducere de catre magistratul sanctionat, astfel cum dispune art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, sens in care atributiile specifice functiei de conducere detinute ar fi trebuit sa inceteze de indata ce sanctiunea disciplinara a ramas definitiva.
In cauza evocata, procurorul sanctionat definitiv a formulat cerere de demisie inaintata ministrului justitiei la data de 19 martie 2019, moment de la care, insa, niciun alt demers nu a mai fost efectuat nici chiar de titularul solicitarii insusi, acesta acceptand sa ramana timp de 4 luni de zile intr-o functie de conducere pe care nu o mai putea detine potrivit legii, vulnerabilizand, astfel, increderea publicului in sistemul judiciar.
Apreciem ca domnul procuror Marius Iacob trebuia sa fie primul preocupat in efectuarea tuturor diligentelor pentru lamurirea situatiei sale de cariera, nefiind de conceput ca un magistrat sa tolereze mentinerea sa intr-o stare de nelegalitate.
Mai mult decat atat, domnul procuror Marius Iacob, in loc sa fie interesat in urgentarea lamuririi propriei cereri de demisie din functia de conducere, a preferat sa uzeze de dreptul de petitionare fata de Sectia pentru procurori solicitand el insusi, in dispretul unei hotarari judecatoresti definitive, amanarea transferului la o alta unitate de parchet dupa expirarea functiei de conducere, acceptand implicit perpetuarea unei situatii contrare legii.
De altfel, desi incompatibil cu ocuparea in continuarea datei de 18 martie 2019 a unei functii de conducere, remarcam faptul ca domnul procuror Marius Iacob nu are nicio rezerva in a se manifesta in spatiul public in calitate de procuror-sef adjunct DNA, arogandu-si legitimitatea acestei functii, pentru a carei exercitare necorespunzatoare a fost sanctionat disciplinar in mod definitiv.
Precizam ca, desi in situatia de fata, s-a acreditat ideea unei rezolvari a situatiei ca efect a solicitarii de demisie din functia de conducere, in realitate, aceasta a constituit numai un pretext pentru eludarea prevederilor legale care impuneau masura revocarii de indata din functia detinuta a procurorului sanctionat.
In acest sens, constatand mentinerea starii de nelegalitate in ocuparea functiei de conducere de catre domnul procuror Marius Iacob, niciunul dintre subiectii de sezina ai ministrului justitiei in declansarea procedurii de revocare si, astfel, a intrarii in legalitate prin respectarea unei hotarari judecatoresti definitive si a legii, nu a manifestat nicio preocupare sau diligenta in clarificarea situatiei, creand, cel putin, perceptia unei complicitati. Astfel, procurorul sef DNA si procurorul general al Romaniei au tolerat cu buna stiinta aceasta stare de nelegalitate, pe care au girat-o prin inactiune si prin neindeplinirea atributiilor legale de control si coordonare a activitatii procurorilor aflati in subordine, inclusiv pe latura administrativa.
Si aceasta cu atat mai mult cu cat, procurorul Marius Iacob a fost sanctionat definitiv pentru nerespectarea unor dispozitii cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul Parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ, prevazute de lege sau regulamente, imprejurare ce-l facea cu atat mai mult incompatibil cu functia de conducere in care a fost pastrat cu nesocotirea legii. Ne intrebam, asadar, cum poti fi pastrat intr-o functie administrativa de conducere in conditiile in care esti sanctionat definitiv tocmai pentru ineficienta gestionare a atributiilor acestei functii?
Deloc straina de aceasta situatie nu este, apreciem, nici Sectia pentru procurori din cadrul CSM, care, la data de 25 iunie 2019 accepta ca domnul procuror Marius Iacob se afla inca in exercitiul functiei, dispunand amanarea transferului acestuia la PiCCJ pana la data de 23 iulie 2019, data expirarii mandatului de conducere. in conditiile in care existenta hotararii judecatoresti definitive de sanctionare a domnului procuror Marius Iacob obliga Sectia pentru procurori sa se preocupe, in calitate de organ administrativ responsabil cu gestionarea carierei procurorilor, de intrarea imediata in legalitate, aceasta a ramas in pasivitate, contribuind implicit la perpetuarea starii de nesocotire a unei hotarari judecatoresti definitive si a legii.
Desi ar putea fi invocata lipsa explicita a unei prevederi legale care sa acorde Sectiei pentru procurori a CSM posibilitatea luarii unei masuri directe in aceasta situatie, consideram ca o atare imprejurare nu inlatura obligatia Sectiei de a veghea la respectarea legii.
Am luat act de demersurile administrative ale ministrului justitiei de recuperare a traseului cererii de demisie formulata de domnul procuror Marius Iacob si asteptam lamurirea urgenta a situatiei generate. Cerem, in plus, implicarea tuturor autoritatilor care vegheaza la bunul mers al justitiei sa se sesizeze pentru a aduce toate clarificarile necesare, a stabili responsabilitatile si masurile ce se impun si a asigura ca, pe viitor, astfel de manopere impotriva actului de justitie nu vor mai fi ingaduite.
Fara a constitui o nesocotire a principiului separarii carierelor, principiu pe care, de altfel, l-am sustinut permanent, prezentul demers reprezinta tocmai o dovada a respectarii acestuia, insa nu putem sa nu semnalam faptul ca, astazi, suprematia unei hotarari judecatoresti definitive a fost practic anihilata, conducand la o atingere grava adusa independentei puterii judecatoresti”.
Sursa: www.juri.ro
