Ieri, Curtea de Conturi Europeană a criticat întârzierile înregistrate de marile proiecte de transport, precum Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac, apreciind că este necesar ca implementarea megaproiectelor să prindă viteză.

Într-un raport publicat marţi, Curtea a auditat modul în care Comisia Europeană a gestionat opt megaproiecte transfrontaliere de transport în 13 state membre. Acestea se numără printre legăturile-cheie care lipsesc şi de care este nevoie pentru a se asigura conectarea reţelelor naţionale şi a se crea astfel coridoare europene de transport continue. 

Costul total estimat al infrastructurilor de transport de maximă importanţă selectate era de 54 miliarde de euro. Valoarea cofinanţării alocate de UE este de 7,5 miliarde de euro, din care s-a vărsat deja o sumă de 3,4 miliarde de euro.

Curtea a constatat că este puţin probabil ca reţeaua centrală să fie operaţională până în 2030, aşa cum s-a planificat în 2013. Întârzierile în construcţia (de 11 ani în medie) şi în darea în exploatare a acestor megaproiecte pun în pericol funcţionarea eficace a cinci dintre cele nouă coridoare TEN-T, avertizează Curtea de Conturi europeană.

Aceste întârzieri au consecinţe importante. De exemplu, „traficul care va utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naţionale cu două benzi. Această situaţie are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje şi un grad redus de siguranţă rutieră. Comparând numărul şi tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente şi de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel naţional din România şi că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raportul Curţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here