”Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale” se pregătește să rupă o serie de instituții de sub oblăduirea ministerelor și să le dea pe mână administrațiilor județene. Astfel, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj ar putea trece în subordinea Consiliului Județean.

 

Proiectul de lege înaintat de ministerul condus de Liviu Dragnea privind descentralizarea prevede înfiinţarea, în subordinea consiliilor judeţene, a direcţiilor judeţene pentru cultură şi patrimoniu, prin reorganizarea direcţiilor judeţene pentru cultură și preluarea competențelor exercitate de acestea din urmă, cu excepția celor ce derivă din exercitarea funcțiilor de inspecție și control, precum și a celor care privesc clasarea și declasarea monumentelor istorice de clasă A. Ministerul Culturii va asigura îndrumarea și controlul pe domeniul specific de activitate al direcţiei judeţene pentru cultură și patrimoniu, din cadrul consiliilor judeţene, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Intenţia că procesul descentralizării se doreşte a fi realizat imediat, începând cu 1 ianuarie 2014, se regăseşte chiar în preambulul proiectului de OUG, unde se vorbeşte despre necesitatea demarării procesului de elaborare a legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi, subsecvent, a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice.

 

Cinematografele trec la CJ

Proiectul de act normativ propune trecerea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, precum și a imobilelor, altele decât sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în Anexa nr. 10, din domeniul public al statului și administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film” în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, după caz, și în administrarea autorităților administrației publice locale.

În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural Naţional / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele judeţelor, cu destinaţia finanţării nerambursabile a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale. De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă de 70% din sumele încasate din redevenţele obţinute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

 

Cine veghează monumentele istorice?

Pe lângă Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu se vor înfiinţa comisiile judeţene ale monumentelor istorice, ca organisme ştiinţifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniu protejării monumentelor istorice, arată proiectul de lege.

Directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj a declarat că deocamdată nu a fost comunicată vreo variantă oficială a proiectului de lege membrilor acestei instituții. ”Direcția pentru cultură se pare că nu mai este pe lista instituțiilor care să fie descentralizate. Așa am citit recent în presă. Însă până nu vedem care este situația, nu ne putem pronunța. așteptăm varianta finală a legii. Momentan nu am văzut proiectul, deci nu pot să comentez, pentru că nu știu exact despre ce este vorba”, a declarat Victor Cubleșan.

Arhitecții, în schimb, admit importanța unei puteri mai ”centrale” în procesul de protejare a monumentelor. Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, este de părere că ”descentralizarea ar putea să dea șanse comunităților locale să își protejeze patrimoniul așa cum doresc în sensul bun al cuvântului, la nivelul culturii și ambiției pe care comunitățile locale este firesc să le aibă față de patrimoniul construit. În același timp, există riscul ca o comunitate locală dominată de diverse jocuri economico-politice să fie vulnerabilă. În aceste situații o structură ministerială centralizată prezenta un anumit fel de garanție de aplicare unitară a standardelor”.

 

ONG-urile se opun 

Coaliţia pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de ONG-uri, a anunţat, miercuri, că, dacă proiectul va rămâne în această variantă, va face o sesizare la Guvernul României pentru a opri acest proiect şi va sesiza şi Comisia Europeană.

„Autorităţile locale vor putea demola clădiri de patrimoniu sau vor face proiecte prin care normele de mediu vor fi afectate şi, atâta timp cât autorizaţiile şi avizele necesare vor fi emise tot de ele, nu se va putea face nimic. Dacă se încalcă legea, instituţia de control care ar trebui să reclame astfel de abateri de la lege ar fi tot în subordinea autorităţii care a făcut greşeala”, a declarat Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica.

”Este evident că direcțiile judeţene nu vor contrazice proiectele consiliilor judeţene în subordinea cărora se află”, arată Coliţia pentru Mediu. ”De exemplu, Primăria Capitalei iniţiază un proiect, al cărei beneficiar este tot ea. Practic, primăria îşi va acorda singură avizul de mediu, avizul de la cultură şi autorizaţia de construcţie. Nu va mai exista niciun fel de control. Autoritatea locală va avea putere absolută”, a declarat, Roxana Wring, preşedinte al Asociaţiei ProDoMo.

Ea a mai reclamat că nu există un studiu de impact pentru acest proiect de descentralizare.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB, potrivit proiectului de lege.

 

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.