Dragoș Damian, CEO Terapia iși exprimă opinia cu privire la realitățiile industriei farmaceutice din România și faptul că nici pandemia prin care trece omenierea nu a modificat percepția guvernanților asupra acestui segment economic, și importanța sa, acesta acuză Guvernul României că este total rupt de realitate.
O parte din opinia de mai jos a mai fost publicata in 2019, cand erau semnale mai mult decat clare ca se incearca punerea pe butuci a fabricilor de medicamente din tara. In prezent am ajuns sa avem cea mai slaba industrie de medicamente din zona Central Europeana si cea economica Euro-Asiatica. Peste 10% din deficitul de balanta comerciala vine din zona medicamentelor.
Si, daca era dupa fostul Ministru de Finante Florin Citu, si astazi aveam un clawback de 27%, fapt care ar fi usurat inchiderea fabricilor din tara.
Desigur, nu este vina guvernantilor ca habar n-au cu ce se mananca domeniul. Ministerele si administratiile mustesc de consultanti si lobisti pe statele de plata ale importatorilor, care scriu legislatie despre medicamente desi nu au intrat in viata lor intr-o fabrica. Si asta in timp ce reprezentantii fabricilor din tara tac chitic, cu speranta ca mai prind inca o zi.
Mai ticalos este inca ca in ciuda angajamentelor sforaitoare nici dupa pandemie nu s-a facut nimic pentru a avea mai multe medicamente fabricate in tara. Nimic in PNRR, nimic bani atrasi din EU4Health, nimeni in Parlamentul UE care se ceara sprijin pentru ca fabricile din tara sa produca, de exemplu, injectabile pentru ATI, antibiotice, oncologicele esentiale sau paracetamol pentru intreaga UE. Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia au ajutor de stat tintit pentru industria farmaceutica; drept urmare, fiecare dintre aceste tari are exporturi mai mari decat toata cifra de afaceri a industriei din Romania la un loc.
In final, redau inca o odata decalogul ratiunilor pentru care ar fi de dorit ca Romania sa nu aiba industrie de manufactura de medicamente, tinta imediata fiind sa aducem totul din import iar cea cu bataie lunga, sa nu mai exportam.
1. A doua piata ca marime din Europa Centrala si de Est ECE.
Nu atat dimensiunea in sine a pietei de medicamente din Romania este importanta cat efectul de baza si nevoile neacoperite datorita unui sistem sanitar ineficient. Astfel incat spre a acoperi nevoile pacientilor romani, importatorii nu au nevoie de competitie de la fabricantii din tara.
2. Pozitia geostrategica
Exporturile din Romania tintesc si acopera foarte bine zona tarilor din fosta URSS, Orientul Mijlociu si Asia Continentala. Deranjeaza, nu-i asa, prezenta unor fabrici in Romania care au astfel legaturi comerciale cu piete emergente de sute de milioane de locuitori
3. Situri moderne de fabricatie
Desi are o traditie de aproape 100 de ani, dupa investitii de peste 500 milioane de Euro in ultimii 15 ani, fabricatia de medicamente din Romania, are probabil cea mai moderna infrastructura tehnlogica din ECE, putand produce orice tip de medicamente. Asta deranjeaza din nou foarte tare.
4. Resursa umana
Peste 5000 de oameni foarte bine pregatiti lucreaza in manufactura de medicamente din Romania. Si alte 10000 de joburi sunt create pe orizontala si vertical. Asa incat este mai util ca fabricile din tara sa se inchida si cei peste 5000 de specialisti sa se alature migratiei selective de resursa de munca calificata din Romania.
5. Costuri reduse de operare
Costurile reduse, eficienta operationala si productivitatea inalta sunt atu-uri de succes pentru preturi reduse de vanzare. Nimeni nu isi doreste insa ca din fabricile din Romania sa plece in UE medicamente mult mai competitive ca si pret.
6. Taxe si impozite platite in Romania
Cam 1 miliard de lei pe an platesc fabricantii de medicamente din Romania in taxe si impozite catre statul roman, bani care raman pentru scoli, spitale, sosele. Nu este mult raportat la alte industrii, dar nu vrem sa riscam nimic – pentru ca prin inchiderea propriilor fabrici de medicamente Romania va avea un deficit bugetar suplimentar, devenind si mai vulnerabila economic.
7. Productia de medicamente strategice
Injectabile, perfuzabile, antibiotice, vaccinuri (fabrica inchisa, punct rezolvat!), nistatina. Sunt tari care viseaza sa aiba asa ceva si nu vor avea niciodata. O astfel de varietate de produse, care ajung inclusiv la export, este probabil elementul care deranjeaza foarte tare.
8. Tinte pentru terenuri imobiliare
Fabricile din Bucuresti, Cluj, Iasi, Tg Mures stau pe niste terenuri valoroase, pe care mai bine s-ar construi ansambluri rezidentiale, mall-uri, cladiri de birouri – acestea sunt sectoarele economice de valoare adaugata pentru viitorul tarii, iar nu fabricile de medicamente.
9. Liderilor de opinie nu le plac medicamentele ieftine
In ultimii 10 ani nu a existat nici macar un lider de opinie care sa vina intr-o fabrica de medicamente sa intrebe ce nevoi avem, cum pot ajuta. Sponsorizari cer, dar ajutor nu au dat niciodata. Mai bine medicamente din import, au state de plata generoase.
10. Peste 3000 de fabrici inchise dupa anul 1996
Odata cu lichidarea a mii si mii de fabrici au fost puse la pamant sectoare intregi de industrii prelucratoare, Romania devenind captiva in intregime importurilor. In baza acestor experiente este recomandabil sa se inchida si fabricile de medicamente, astfel incat sa putem aduce totul din import.
citește și: CEO Terapia, Dragoș Damian: ”Cei care aveţi 40-50-60 de ani, nu o să apucaţi pensia, o să muriţi înainte! ”