O firmă din Cluj-Napoca proiectează şi construieşte drone din materiale certificate aeronautic, de înaltă tehnologie, care sunt folosite în principal pentru identificarea tăierilor ilegale de păduri. Dronele fac fotografii aeriene de la o altitudine de 120 de metri.
Sergiu Cocan, managing partener al firmei Flying Fish Cluj-Napoca, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că drona funcţionează pe baterii, are o autonomie de o oră şi 20 de minute şi zboară cu o viteză medie de 60 de km pe oră.
”Avem o făbricuţă în Cluj-Napoca şi am început producţia de drone în urmă cu 11 ani din pasiune pentru aviaţie, pe atunci nu prea erau cunoscute şi folosite, era un pionierat în România în acest domeniu. Proiectăm dronele pe softuri specializate şi construim de la zero drone cu aripi fixe, cu o anvergură de 140 de cm, folosind materiale certificate aeronautic, de înaltă tehnologie, cum ar fi fibră de carbon, ţesătură de kevlar. După fiecare fază de proiectare ieşim cu drona la zbor, la teste, facem mici ajustări pentru îmbunătăţirea produsului. În cei 11 ani de activitate, nu am avut un produs fix, la vânzare, pentru că am vrut să le îmbunătăţim, astfel că sunt unicate. Avem acum o dronă într-o producţie de preserie din care am vândut 5 bucăţi în ultimele 6 luni, la un preţ de 5.000 de euro bucata. Drona cântăreşte 3 kg, funcţionează pe baterii, are o autonomie de o oră şi 20 de minute şi zboară la o altitudine de 120 de m cu o viteză medie de 60 de km pe oră. Aparatul foto, amplasat în botul dronei, realizează fotografii aeriene color cu un cadru pe secundă”, a spus Cocan.
Potrivit acestuia, drona este folosită în special la aerofotogrametrie, fiind o modalitate mai ieftină decât un satelit sau un avion comercial. Ca aplicabilitate, a fost utilizată la urmărirea unui şantier de autostradă din România, la cererea unui subcontractant al constructorului, care a dorit o supraveghere aproape zilnică a zonei pentru a ştii evoluţia şi starea lucrărilor, sau pentru urmărirea intrării şi ieşirii din hibernare a urşilor, pentru o fundaţie.
Sergiu Cocan a spus că a prestat servicii pentru proprietarii de păduri, împreună cu specialiştii Facultăţii de Silvicultură din Braşov, care au dezvoltat o aplicaţie pe baza fotografiilor obţinute din dronă şi luate la intervale regulate.
”În judeţul Argeş, un proprietar italian de pădure a dorit ca zborurile cu drona să fie realizate la un interval de trei luni, deoarece se fura foarte mult lemn. Pierderile de masă lemnoasă ale firmei respective se ridicau la 30.000 de euro pe lună. Cu ajutorul aplicaţiei, softul recunoştea zonele de unde au dispărut copaci şi identifica din pozele făcute cu drona locul unde în urmă cu trei luni erau copacii. Pădurarii au mers în teren şi au verificat cu GPS că, într-adevăr, în zona indicată nu erau copaci, astfel că ştiau unde să păzească, au pus bariere la drumurile de acces şi au luat măsuri reducând furturile de lemn. Identificarea tăierilor ilegale din păduri este o aplicaţie practică a dronelor”, a mai spus Cocan.
Potrivit acestuia, firma sa a realizat un zbor demonstrativ cu drone pentru Ministerul Apelor şi Pădurilor, în condiţiile în care exista interes pentru utilizarea acestui tip de aparat, însă până la urmă conducerea ministerului a decis achiziţionarea de multicoptere din China pentru supravegherea pădurilor, care nu sunt, însă, fiabile pentru suprafeţe mari, deoarece au o autonomie de 10 – 15 minute.
Reprezentantul Flying Fish a explicat că dronele sunt preprogramate cu ajutorul unui soft gratuit, se trasează planul de zbor în coordonate GPS, după care aparatele sunt lansate de pe o rampă metalică cu ajutorul unui elastic, cu motorul oprit.
”Senzorul de acceleraţie simte că are viteză şi, la 4 metri după decolarea de pe rampă, porneşte motorul. Drona urcă, verificăm legătura radio cu solul, după care îşi urmează traseul. Suntem în legătură radio permanentă cu drona, ştim în orice moment unde se află, aparatul având un sistem de siguranţă astfel încât, în momentul pierderii legăturii cu staţia de la sol, se întoarce la locul de lansare. De asemenea, drona noastră are botul stabilizat, astfel că, indiferent de poziţia sa în zbor cauzată de turbulenţe, aparatul foto este orientat tot timpul în jos”, a subliniat Sergiu Cocan.
Acesta a menţionat că dronele mai pot fi utilizate la supravegherea unor zone rezidenţiale pentru urmărirea apariţiei lucrărilor imobiliare ilegale, precum şi la supravegherea unor culturi agricole sau viticole.
Sergiu Cocan a făcut o prezentare a dronei în cadrul unui seminar organizat la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.