Zeci de milioane se scurg din bugetul de stat, bani plătiţi degeaba pe o serie de studii de fezabilitate (SF) care ori nu ajung să se concretizeze în proiecte, ori sunt făcute în mod greşit. Spre exemplu, terenul din cadrul secţiunii de autostradă Turda – Sebeş s-a surpat de mai multe ori pe sectoare diferite în situaţia în care s-a efectuat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect. Gazeta de Cluj vă prezintă câteva ”tunuri” date cu studiile de fezabilitate şi cu firmele care au primit bani pentru lucrări care nu au mai fost executate
O mare parte din studiile de fezabilitate realizate degeaba au fost comandate pentru drumurile din ţară. Spre exemplu, în 2007, firma Search Corporation a câştigat licitaţia pentru studiul de fezabilitate al drumului expres Craiova – Piteşti. Valoarea contractului era de aproape 16 milioane euro şi a fost semnat de directorul de atunci al CNADNR, Mihai Grecu. În 2010, aceeaşi firmă a luat prin licitaţie un contract de 783.800 euro pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Târgu Mureş – Ditrău. Segmentul face parte din autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, pentru care CNADNR a contractat un studiu de prefezabilitate în 2007, în valoare de 891.266 euro, cu firma Iptana. Pentru cei 114 km de autostradă Sibiu – Piteşti a fost realizat în 2010 un studiu de fezabilitate realizat de firma Iptana, asociată cu compania Scetauroute. Valoarea proiectului a fost de circa 2,5 milioane euro. În 2012, CNADNR a organizat o licitaţie pentru un nou contract de revizuire a studiului de fezabilitate, a cărui valoare a fost de aproape 4 milioane euro, bani acordaţi de la bugetul de stat şi din fonduri europene nerambursabile. Un alt studiu de fezabilitate a fost realizat, în perioada 2007-2008, de aceeaşi firmă Iptana, pentru autostrada urbană Cluj-Napoca, pentru 41,9 km. Preţul a fost de 367.494 euro, fără TVA. Studiul de fezabilitate pentru 76 de km ai drumului expres Sibiu – Făgăraş este expirat şi a costat 13,8 milioane euro.
În 2007, studiul de fezabilitate pentru 134 de km ai drumului expres Arad – Oradea a fost realizat de Consitrans în asociere cu o companie spaniolă, INOCSA Ingenieria, pentru suma de 8,7 milioane euro. Contractul mai prevedea şi servicii de consultanţă pentru perioada de execuţie a construcţiei, respectiv 24 de luni, şi pentru 36 de luni, garanţie a lucrărilor.
Potrivit unui raport al Corpului de Control al prim-ministrului din 2016, din cele 60 de planuri întocmite, 15 au fost inutile. Valoarea lor s-a ridicat la 7,2 milioane lei. La Compania de Autostrăzi au fost 9 studii plătite şi nefolosite. 5 milioane lei au fost achitate degeaba.
Energie irosită pe SF-uri
În domeniul energiei, ministerul de resort a selectat consultantul Deloitte Consultanţă, companie care a desemnat un expert în energie să se ocupe de studiul de fezabilitate al acestui proiect, după ce statul deja investise bani. Costul acestei scheme a costat statul 3,5 milioane de euro, bani plătiţi din fondurile Hidroelectrica. Iniţial, modelul financiar al proiectului Tarniţa care demonstra necesitatea şi fezabilitatea lui. Însă, ulterior, acelaşi consultant a notat, despre acelaşi proiect, că „rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investiţiile în capacităţi de pompaj înainte de anul 2030. Capacităţile flexibile, ce pot participa la piaţa de echilibrare şi interconexiunile sunt estimate a rămâne suficiente pentru a asigura curba de sarcină, inclusiv în situaţii de stres. Cu toate acestea, este oportună realizarea unui studiu de locaţii pentru capacităţi de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici”. Această schemă a costat aproximativ două milioane de euro din bugetul iniţial de 3,5 milioane de euro, iar proiectul nu se mai face. Totul a culminat anul trecut când, în ”Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050”, din versiunea preliminară supusă consultării publice proiectul a dispărut complet. Mai mult, se afirmă că ”Rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investiţiile în capacităţi de pompaj înainte de anul 2030”.
Anul trecut, CJ Cluj a cheltuit peste 150.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate, refăcut, necesar pentru alimentarea cu energie electrică a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Contractul a fost semnat cu firma Electro Energetica SRL din Cluj Napoca patronată de Paul Ioan Lacan. Soţia lui Lacan, Ioana Mihaela Lacan, a fost patroana firmei Sinfor Grup, o societate care a emis bilete la ordin fără acoperire. De pe urma acestui proiect, firma Electro Energetica a mai luat de la CJ Cluj aproape un milion de lei.
Gaura de la CFR
O altă gaură a bugetului pe unde se scurg banii pe studii de fezabilitate făcute degeaba este CFR SA. Compania a contractat 5 studii pe care a plătit 1,73 milioane lei. Cu firma CONSIS Proiect, CFR a semnat un studiu, de 558.000 lei, pentru redeschiderea circulaţiei feroviare pe un pod nou de cale ferată peste râul Argeş, linia Bucureşti – Giurgiu.
Un altul a fost proiectat pentru staţiile Vidra şi Grădiştea, încheiat cu Institutul de Proiectări Căi Ferate, în valoare de 248.000 lei.
O altă firmă parteneră a fost SC Baicons Impex SRL, a omului de afaceri Marin Baicu, anchetat de DIICOT pentru fraudarea CFR şi CNADNR cu 34 milioane lei. Dosarul a fost deschis în 2014. SC Baicons Impex SRL a primit de-a lungul timpului circa 30 de contracte publice în valoare de 5,7 milioane euro, după cum se arăta în raportul Corpului de Control al prim-ministrului din 2016.
La CFR au existat 5 studii inutile, care au costat 1,7 milioane lei. La Ministerul Energiei erau 3 planuri întocmite şi neutilizate. Ministerul Economiei a contractat 27 de studii, din care 7 au fost finalizate fără a fi folosite vreodată. Costul lor s-a ridicat la 562.600 lei. Ministerul Comunicaţiilor a avut două studii realizate şi nefolosite. Ministerul a plătit 80.600 lei pentru un plan care nu s-a mai folosit.
Studii de fezabilitate care expiră
Pentru ca afacerea să fie cât mai sigură, potrivit legislaţiei studiile de fezabilitate au un termen de valabilitate de doi ani. Multe au fost realizate în perioada 2003-2010, ceea ce înseamnă că atunci când se va pune problema construirii drumurilor, vor trebui contractate altele.
Bani aruncaţi pe studii de fezabilitate
Potrivit declaraţiilor făcute de Nicolae Văcăroiu, şeful Curţii de Conturi, „constatările noastre sunt că asistăm la un exces de studii de fezabilitate. Acest exces ar fi bun dacă s-ar concretiza în proiecte aprobate. Din păcate, multe dintre studiile de fezabilitate nu se transformă în proiecte“.
În 2015, Curtea de Conturi a controlat 1.000 de unităţi administrativ-teritoriale, din totalul de 2.681, şi a constatat că au fost cheltuite 30 milioane euro pentru studii de fezabilitate. „Studiile de fezabilitate se aprobă prin hotărârea Consiliilor Locale, deci practic sunt legale, dar nu se pun în practică şi înseamnă numai din eşantionul nostru peste 30 milioane euro. Este o sumă mare. Îşi aleg trei-patru teme, se ia decizia prin hotărârea Consiliului Local să se elaboreze studii de fezabilitate, se ia contact direct, şi ar trebui prin licitaţie, cu firmele care elaborează aceste studii de fezabilitate, se fac contracte, se plătesc, după care ele nu ajung să meargă mai departe. Deci este o pierdere netă pentru bugetul entităţii“, mai spunea Văcăroiu.
Mai mult, el a precizat că acestea „nu sunt de natura elementelor infracţionale decât atunci când depistezi că studiile de fezabilitate se fac de copilul primarului şi încasează câte 200 milioane lei la fiecare studiu“.
