“Sunt, numai trebuie descoperite, sub străzile actuale, unde este piaţa Unirii, la Nord de Biserica din centru. Acolo era piaţa oraşului Napoca, respectiv unde este spaţiul de parcare auto”
„Ceea ce s-a făcut în Piaţa Unirii este foarte bine numai că reprezintă foarte puţin din vestigiile romane existente”
„Ca cea mai importantă valoare a vestigiilor romane ar fi centrul oraşului Napoca, forul”, a declarat Dumitru Protase, academician
Rep.: Cum ar trebui mai bine valorificate vestigiile romane din Cluj?
Dumitru Protase: În parte sunt valorificate foarte bine. În orice caz ele sunt, există din noile descoperiri pe raza Clujului. Trebuie apelat la cei care au făcut descoperiri în diferite puncte cu ocazia unor construcţii şi mai ales trebuie publicate cele care au ieşit la lumină în Piaţa Unirii. Trebuie să luaţi legătura cu cei de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei că ei s-au implicat în cercetări şi au avut plan şi au fost conflicte.
Rep.: Care sunt locurile care acoperă monumente romane?
D.P.: Locuri pentru săpături în raza oraşului nu prea sunt. E vorba de oraşul roman împrejmuit cu ziduri. Ori centrul acesta cade exact in centrul oraşului actual. Ceea ce se obţine se obţine prin observarea unor construcţii când se fac fundaţiile. În parcul Caragiale sunt ruine puse la lumina zilei, dar în altă parte nu prea avem spaţiu şi unde ar fi este greu să pătrundă arheologii fiindcă se deranjează situaţiile actuale. La Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei sunt câţiva cercetători care au lucrat, însă acolo au făcut restaurat. Unul este Sorin Cociş, care a descoperit ruinele de lângă Palatul Telefoanelor.
Rep.: Sub care dintre clădirile din zona centrală ar mai putea fi descoperite rămăşiţe ale oraşului roman?
D.P.: Se găsesc peste tot. Începând de la Canalul Someşului, unde era zidul de nord, Zidul de Vest venea pe sub liceul Bariţiu, traversa pe sub Dacia Felix şi făcea colţul unde este acuma Banca Transilvania. De acolo zidul de Sud mergea în direcţia Continental, pe sub continental, apoi la clădirea unde a fost sediul PSD, unde este descoperit zidul de Sud. Pe strada Napoca 15 s-a acoperit ilegal un zid care înainte de revoluţie a fost pus în lumină şi s-a lucrat mult pentru treaba asta şi s-au pus bani. Acela trebuie descoperit. În dreapta cum intri în clădire.
Rep.: Ar trebui să continue cercetările în domeniul arheologic din Cluj-Napoca?
D.P.: Muzeul trebuie să îşi facă un plan de cercetare. Ei nu întreprind numai în cazul unor construcţii cum a fost la completarea aceea la magazinul Central. Acesta este pătratul în care s-a închis oraşul roman Napoca. Zidul dinspre Răsărit trecea pe strada Tomis, pe strada Bolyai, lângă magazinul Sora şi făcea colţul înspre magazinul Central. De acolo şi până la latura de vest este centrul oraşului Napoca. Asta este „intramuros”, însă în afara zidurilor oraşul s-a extins şi dincolo de Someş, pe sub Cetăţuie, mai departe spre Sud către strada Avram Iancu şi pe sub Casa de Cultură a Studenţilor. Peste tot s-a extins oraşul Napoca în decurs de mai bine de 100 de ani. Pentru ca muzeul să facă un plan de cercetări trebuie să aibă banii şi apoi cine te lasă în curtea lui până nu a apărut ceva. Când e ceva de interes public, unde proprietarul nu se poate opune, acolo se poate interveni. Municipalitatea nu e de acord nici măcar în pieţe să se spargă betoane, asfalt, dacă nu este încă un indiciu. În Piaţa Unirii s-ar putea face săpături înspre fostul birou de voaiaj(actualul local Vertigo). S-ar putea face şi la Cetăţuie dar trebuie să ai un semn, ca altfel te arunci spre mare să prinzi un peşte.
Rep.: Care sunt cele mai importante vestigii romane din judeţ?
D.P.: Ar trebui să intervină municipalitatea. Ca cea mai importantă valoare a vestigiilor romane ar fi centrul oraşului Napoca, forul. Apoi de jur împrejurul pieţei erau clădiri impozante, erau temple, erau clădiri administrative importante. Toate se situează pe sub străzile actuale, pe sub Banca Naţională, pe linia unde a fost biroul de voaiaj, partea aceea, pe vremea unde a fost restaurantul Ursus, unde este acuma Universitatea Populară, pe unde este hotelul şi restaurantul Melody, Palatul Banffy, pe sub băncile de acolo. Aici a fost centrul oraşului roman.
Rep.: Ar trebui refăcut vechiul drum roman?
D.P.: Drumul roman se ştie unde intra în oraş, dinspre Someşeni şi unde se ieşea înspre vest, dar nu se poate arăta nimica. De exemplu Ursuţiu care s-a ocupat de drumuri romane a scris despre asta. Dar nu se poate nimica arăta. Se ştie numai teoretic şi indica pe suprafaţa actuală, dar de văzut nu se poate vedea. Eu am fost în Italia şi am văzut drumurile romane, dar acolo ai câteva zeci de metri de drum roman pavat, descoperit, de la margine la margine ori aşa ceva aici nu există, sau cel puţin nu se poate vedea acuma. Nu ai ce să arăţi turiştilor. Ceea ce se poate arăta turiştilor în Cluj este în Strada Deleu, în Piaţa Unirii. Ar mai fi zidul lângă institutul de Istorie care făcea colţul lângă teatrul de păpuşi.
5. Cum credeţi că sunt tratate de autorităţile locale patrimoniul roman din judeţul Cluj?
D.P.: Câte sunt, sunt tratate foarte bine. Ceea ce s-a făcut în Piaţa Unirii este foarte bine numai că reprezintă foarte puţin din vestigiile romane existente. Nu este o neglijare pentru că este foarte greu în aria unui oraş feudal, modern, în dezvoltare de o mie de ani, să mai poţi scoate ceva coerent. Sunt, numai trebuie descoperite, sub străzile actuale, unde este piaţa Unirii, la Nord de Biserica din centru. Acolo era piaţa oraşului Napoca, respectiv unde este spaţiul de parcare auto.
Tiberiu Hrihorciuc
