Discuțiile despre nivelul de corupție din România devin tot mai frecvente. La fiecare început de an din 2007 încoace, Comisia Europeană prezintă raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare a acestui nivel. Reamintim că acum se împlinesc 10 ani de la implementarea MCV-ului în România și Bulgaria, un mecanism impus de Uniunea Europeană pentru acceptarea aderării celor două state. Gazeta de Cluj a intrat în posesia raportului respectiv.
Documentul de 16 pagini eliberat de MCV pe tema progresului demersurilor anticorupție din România laudă pe de-o parte activitatea DNA și a judecătorilor de la instanțele din țară, însă condamnă mass-media (presa scrisă, online și în special televiziunile) pentru promovarea anumitor infractori sau fapte penale.
România a înregistrat progrese pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite împreună cu Uniunea Europeană, dar sunt necesare eforturi suplimentare în combaterea corupţiei la toate nivelurile şi pentru asigurarea independenţei justiţiei, recomandă raportul CE elaborat prin instrumentul MCV.
„România a continuat să facă progrese în sensul îndeplinirii obiectivelor de referinţă fixate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În acelaşi timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe nişte cetăţeni obişnuiţi sunt în continuare lipsite de criterii obiective”, arată raportul Comisiei Europene.
De asemenea, Comisia Europeană MCV laudă faptul că sistemul judiciar se devine tot mai stabil. Deși acest lucru, la ora actuală este contestat public de către politicieni, mass-media și inculpați ce susțin că li s-au ”fabricat” tendențios rechizitorii. În special la Cluj.
„Există măsuri îmbunătăţite de combatere a corupţiei generale, dar nu la scara şi cu voinţa politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică. Reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei continuă să fie chestiuni importante pentru societatea românească, capabile să inspire demonstraţii publice la scară largă, şi este nevoie în continuare de sprijin pentru consolidarea reformei în vederea asigurării caracterului ireversibil al progreselor”, subliniază Comisia Europeană.
De asemenea în raport se vorbește despre dorința reprezentanților UE de a continua cu activitatea MCV.
„Comisia salută cooperarea constructivă pe care a avut-o cu autorităţile române pe parcursul anului trecut, precum şi angajamentul politic al guvernului de a continua reformele şi de a combate corupţia. Anul 2016 va fi un an-test în multe privinţe. Se va putea evalua cât de profund este ancorată reforma în funcţie de proeminenţa aspectelor legate de integritate în numirile în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar şi în verificarea candidaturilor la viitoarele alegeri. Continuarea tendinţei de reformă va fi, de asemenea, un indicator de durabilitate. Comisia îşi exprimă dorinţa de a continua să colaboreze îndeaproape cu România pentru atingerea obiectivelor MCV”, continuă raportul.
Patru recomandări pentru buna desfășurare a luptei anti-corupție
Comisia Europeană recomandă României să ia măsuri în domenii precum independenţa sistemului judiciar, reforma acestuia integritatea și combaterea corupției.
„Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinţei acestuia de a juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise şi bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendinţa continuă ca magistraţii să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcţiilor lor.
Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare şi solide pentru numirile în funcţiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape şi criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparenţa tuturor procedurilor. Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, un sistem mai robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt. După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să existe asigurări că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar. Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei”, subliniază raportul.
MCV are ca sarcină sfătuirea celor din Executiv și legislativul României cu privire la viitoare măsuri consolidate prin proiecte de lege, modificări ale Codului Penal, decizi ale CSM sau Ordonanțe de Guvern pe tema sistemului juridic.
„Activitatea de promovare a reformelor trebuie să continue, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraţilor. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind eficientizarea procedurilor instanţelor şi îmbunătăţirea executării hotărârilor judecătoreşti rămân valabile. Aşa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările ce respectă opiniile instituţiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern. Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat. Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenţei şi a responsabilităţii, inclusiv prin asigurarea unui program constant de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă şi a unui raport anual”, adaugă raportul MCV.
ANI lăudată în raport
Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea ANI, a ICCJ şi a CSM, raportul cuprinzând și referiri la la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională.
Documentul care a fost publicat miercuri, 25 ianuarie, notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.
Parlamentul este criticat și pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare. În acest sens sunt dați ca exemplu Akos Mora și Mircea Diaconu. Cu toate acestea MCV-ul vorbește despre o integritate indispensabilă.
„Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viaţa publică, iar cadrul juridic şi instituţiile din domeniul integrităţii să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătăţească acceptarea publică şi punerea în aplicare eficient a normelor în materie de incompatibilitate şi să se pună accentul pe prevenirea incompatibilităţii şi a conflictului de interese”, recomandă Comisia Europeană.
Însă, de multe ori Agenția Națională de Integritate pierde, pe bandă rulantă, procesele în care acuză funcționari publici de incompatibilitate sau conflict de interese. Uneori, în sălile de judecată se demonstrează și că rapoartele ANI sunt greșite, incorecte sau pline de informații nereale, lucru omis în Raportul ”aprofundat” al MCV-ului.
Strategia achizițiilor publice trebuie schimbată
O altă problemă ce are legătură cu corupția din România o prezintă modul de derulare a achizițiilor publice. La Cluj acest lucru se reflectă în zeci de dosare aflate pe rolul Tribunalului sau a Curții de Apel, unde diferiți politicieni, primari, consilieri județeni sau locali sunt acuzați de fapte de corupție desfășurate prin selectarea preferențială în domeniul achiziții publice.
„Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei. Legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile. Ar trebui să fie utilizate fonduri UE pentru extinderea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie şi al reformelor generale ale administraţiei publice. Ar trebui să se asigure că noua agenţie de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente şi beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituţii pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administraţiei publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte. Este necesară aplicarea noii strategii şi a planului de acţiune în materie de achiziţii publice, asigurând un cadru anticorupţie solid din punct de vedere juridic, al mecanismelor instituţionale şi al capacităţii administrative, aplicând măsuri de prevenire şi depistare a conflictelor de interese şi demonstrând că încălcările sunt sancţionate în totalitate. Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor cu privire la suspendarea imunităţii parlamentarilor şi să se asigure că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”, insistă Comisia Europeană.
Cu toate acestea nu putem să nu spunem, în încheiere că MCV-ul dă vina pe mass-media parțial pe nedrept. Chiar dacă în sfera politică se vorbește despre manipularea opiniei publice de către anumite televiziuni sau ziare, raportul nu vorbește cu exactitate cine sunt factorii dăunători ci generalizează astfel:
„„Este nevoie în continuare să se consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituții și la principiul respectării independenței sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva judecătorilor și procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deși aceste aspecte nu intră în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra capacității de a realiza reformele și, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene”.
Cu alte cuvinte, este ușor de interpretat faptul că presa din România pune bețe în roate MCV-ului și că fără anumite demersuri jurnalistice, precum dezvăluiri despre ilegalități comise de anumite persoane ce ar fi reprezentat populația sau Statul Român, lupta anti-corupție ar fi prins(în cei zece ani de MCV) roade mai vizibile.
