Săptămâna trecută, unul dintre cele mai controversate personaje care au jucat rolul de “păpuşari” ai României a devenit pensionar. Sălăjeanul Virgil Ardelean, supranumit “Vulpea”, omul care a făcut şi desfăcut destinele multor politicieni şi oameni de afaceri, poate că va ieşi în stradă alături de ceilalţi pensionari atunci când guvernanţii vor mai tăia din pensie; ori poate că nu! Pensionar sau nu, de numele lui Ardelean, se leagă tot felul de ”sforării” începând de la Caritas, Omar Hayssam, fraţii Cămătaru, ascultări de telefoane ale ziaristilor, Ţigareta II. De fiecare dată, demisiile lui Virgil Ardelean au coincis cu o serie de frământări politice la nivel central.   

Răzvan Robu

În 1989, exact cu câteva zile înainte de izbucnirea revoltelor din decembrie, Virgil Ardelan s-a îmbolnăvit subit de “otită bilateral acută”, motiv pentru care “Vulpea” şi-a petrecut Revoluţia în spatele draperiilor. În ianuarie 1990, când revoluţionarii au încercat să răstoarne regimul lui Iliescu, Virgil ardelean ar fi trebuit să iasă în stradă împreună cu detaşament de poliţişti pentru a păstra ordinea şi disciplina. Însă, de această dată, Ardelean şi-a pierdut memoria făcînd crize de isterie în faţa superiorului său, colonelul Grigore Blaga, care l-a trimis la spitalul Militar pentru un consult. De această dată, pe adeverinţa medical a fost trecut “pierdere temporară a memoriei”, fapt pentru care Ardelean nu a mai ieşit în stradă pentru a controla mulţimea.  
Prima rampă de lansare a lui Virgil Ardelean după 1989 a fost afacerea Caritas, care l-a prins pe acest personaj în timp ce ocupa funcţia de conducere a poliţiei clujene. Jocul piramidal desfăşurat între 1991-1994 şi care a păgubit peste 250 de mii de români, dar i-a potenţat şi pe cei din sferele poliţiei, SRI-ului sau Armatei a fost destructurat de Ardelean. În urma controlului, au dispărut dischetele cu evidenţele plăţilor făcute oamenilor politici. Cu toate acestea, Ardelean a contestat mereu existenţa unor documente care să conţină informaţii despre deponenţii Caritas. “Subalternii mei au ridicat conform regulilor procedurale, pe bază de proces-verbal, documentele şi dischetele de la firmă şi, în baza lor, au constituit dosarul penal. Toate acestea sunt la dosarul cauzei. Nu a existat o dischetă aparte, cu nume importante, cum se vehiculează”, a declarat în trecut Ardelean. Peste patru ani de la acest incident, Virgil Ardelean a ajuns şef la serviciul secret al MAI.

Grecea a vrut să jupoaie “Vulpea”

Un alt scandal marca “Ardelean” a avut loc în 2001, când Ovidiu Grecea a demisionat din funcţia de şef al Corpului de Control al prim-ministrului. Grecea prezentase premierului un raport în care învinovăţea serviciul condus de Virgil Ardelean că face poliţie politică. Presa l-a incriminat pe Virgil Ardelean că s-ar fi implicat în mai multe activităţi ilegale şi scandaluri. Dintre acestea se pot aminti acuzaţiile din 2001, când numele său a fost vehiculat în raportul pe care l-a prezentat Ovidiu Grecea, şeful Corpului de Control al premierului. “Interese oculte ale Clanului Ouatu au la baza sistemul relational practicat de vestitul grup de interese de la Cluj, constituit din: Virgil Ardelean, Radu Sârbu, Alin Giurgiu, Sorin Nas şi Andrei Marga. Acest grup, prin infiltrare în sisteme relaţionale, politice diferite şi prin satisfacerea unor solicitari ale unor membri ai PDSR de facilitare de privatizări oneroase, încearcă penetrarea sistemului relaţional al primului-ministru Adrian Năstase, printr-o structura aservită, prin numirea comisarului general al Garzii Financiare, col. Neculaie Plaiasu (fost UM 0962), a şefului Poliţiei Capitalei, col. Mihai Gheorghe (fost UM 0962). Se preconizează cooptarea ministrilor Ovidiu Musştescu şi Dan Matei Agathon (prin intermediul şefului Corpului de Control al Ministerului Turismului, Mihai Bărbuliceanu). (…) Prin usurinţa cu care s-a aprobat în şedinţa Guvernului prevederea referitoare la numirea funcţionarilor acoperiţi în cadrul structurilor guvernamentale, numiri efectuate la propunerea lui Virgil Ardelean, numai cu aprobarea ministrului Ioan Rus, s-au creat premisele infiltrării în structurile statului a unor persoane care să satisfacă interese personale”, se arăta în raportul respectiv.

Cămătarii şi Hayssam

În anul lui 2004, Virgil Ardelean a fost acuzat de fraţii Nuţu şi Sile Cămătaru că le-a înscenat întregul dosar, deoarece au refuzat să plătească pe adjuncţii chestorului Ardelean. Dosarul Cămătaru a fost gestionat de Ardelean, care ocupa la vremea respecttivă şefia DGIPI.  
Tot de numele lui Ardelean se leagă şi fuga din ţară a lui Omar Hayssam, acesta fiind şi motivul celei de-a doua demisii a fostului şef al DGIPI. Conform unui interviu acordat Gazetei de Cluj de către ziaristul Ovidiul Ohanesian, Virgil Ardelean ar fi tras un semnal de alarmă în legătura cu fuga lui Hayssam, dar autorităţile l-au lăsat să scape.
“Rep.: Credeţi că aceste „furori” se răsfrâng şi asupra Guvernului Boc? Vorbeaţi de o legatură dintre demisia ministrului Oprea şi cazul răpirii din Irak.
Ovidiu Ohanesian: Absolut. Cei care au fost implicaţi în scandalul ăla erau apropiaţi ai lui Omar Haysam sau, mai mult decât atât, au cunostinţă despre activităţile pe care Omar Haysam şi camarila le-au desfăsurat, de-a lungul timpului, în România. De altfel, dacă veţi privi cu atenţie declaraţia înaintată de Virgil Ardelean în momentul în care şi-a dat demisia a doua oară, veţi vedea că, la punctul Omar Haysam, scrie foarte clar: „Direcţia Generală de Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne a anunţat că Omar Haysam are de gând să fugă”. Deci, oficialii nostri ştiau înainte că teroristul urma să dispară din România, că fuge. Şi l-au lăsat, nu s-a întâmplat nimic. În cazul acesta, Virgil Ardelean este o victimă, el şi-a făcut datoria”, declară Ohanesian.

“Vulpea” prinsă la “smotocit” telefoane de ziaristi

În septembrie 2003, Virgil Ardelean a fost învinuit că a cerut lui Ioan Amarie, procurorul general al PNA, să dispună ascultarea telefoanelor agenţiilor de presă MEDIAFAX şi AM PRESS, pe motiv că aceste interceptări l-ar ajuta să depisteze o presupusă activitate subversivă a inspectorului principal de poliţie, Constantin Duvac, din IGP.

Ardelean pensionat, dar cu un moştenitor plin de “energie”

Fiul lui Virgil Ardelean, Alin, este implicat în mediul de business, cu preponderenţă în afacerile cu energie electrică. Deţine 25% dintre acţiunile SC Ten Transilvania Energy, firmă care face parte din Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România, un fel de club al “băieţilor deştepţi” din energie. După 2000, Alin Ardelean a fost consilier juridic la Price Watterhouse Coopers, una dintre cele mai importante firme de consultanţă juridică şi financiară din Europa. Ulterior, fiul “Vulpii” a ajuns în cadrul Ten Transilvania Energy, firmă aflată sub controlul omului de afaceri Rareş Criste, unul dintre cele mai influente personaje care activează în domeniul afacerilor cu energie electrică. Fiul chestorului demisionat deţine 25% din firma Amgaz Furnizare, societate implicată în afaceri de anvergură cu societăţile de stat Romgaz şi Distrigaz, care gestionează o parte din gazele naturale din România. Iniţial, compania Amgaz Furnizare SRL a aparţinut lui Peter Braun, om de afaceri implicat în privatizarea ALRO Slatina. Alin Ardelean a fost asociat în firma Energon GET GAS&Emissions Trading, care este deţinută de acţionarul majoritar Energon Holding Delft B.V, o firmă olandeză. Ten Transilvania Energy are contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe. Alin Ardelean mai deţine afaceri şi în zona comerţului cu băuturi prin intermediul SC Ralvin, care mai este deţinută de un afacerist local din Mureş, Radu Mircea Pescar.

Cum ajungi din Pericei pensionar cu stele

Virgil Ardelean s-a născut la data de 1 august 1950, în comuna Pericei, la cinci km de Şimleul Silvaniei (judeţul Sălaj). A urmat studiile Şcolii de Ofiţeri Activi de Miliţie Băneasa – secţia Miliţie Economică, clasa Contrasabotaj (absolvită în 1974) şi ale Facultăţii de Drept, obţinând ulterior titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe juridice.
-după 1989, a fost adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Cluj şi apoi şef al Direcţiei Generale de Poliţie a Mucicipiului Bucureşti.
-în 27 noiembrie 1997, Ardelean a fost avansat la gradul de general de brigadă, iar, după doar un an, fost numit în funcţia de şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI – UM 0962) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Această avansare se datorează unei relaţii de prietenie pe care “Vulpea” a dezvoltat-o cu Gavril Dejeu, fost ministru ţărănist de Interne între 1996 şi 1999. În perioada cât a condus DGIPI, a fost înaintat la gradele de general de divizie (cu 2 stele) la 1 decembrie 1999  şi general de corp de armată (cu 3 stele) la 25 octombrie 2000.
-în perioada iulie-august 2002, prin redenumirea gradelor odată cu demilitarizarea Poliţiei Române, gradul militar de general cu trei stele a fost echivalat cu gradul profesional de chestor şef de poliţie şi lui Ardelean i  s-a acordat gradul de chestor general de poliţie, cel mai înalt grad din ierarhia Poliţiei Române, echivalent cu cel militar de general cu 4 stele.
-în 20 iulie 2006, a demisionat din această funcţie, dar fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a ţinut extreme de mult la “Vulpe”, refuzând să îi aprobe demisia.
– la începutul lui mai 2007, Ardelean şi-a dat demisia pentru a doua oară, de această dată fiindu-I aprobată
-în ianuarie 2009, Ardelean a revenit la şefia DGIPI până de curând, când a demisonat din nou.
Pentru o cunoastere cât mai bună a acestui personaj, trebuie menţionat faptul că, potrivit Manualului Vânătorului, vulpea se vânează în intervalul 15 septembrie – 31 martie, iar metodele folosite sunt goana, vânătoarea la viziună, pânda la nadă şi vânătoarea cu chemătoare.

Securitatea cea din urmă

Structura DGIPI a fost conturată de generalul Voiculescu, care a gândit această unitate ca una paralelă la SRI şi SIE. Iniţial, în cadrul DGIPI activau ofiţeri ai fostei Securităţi a Municipiului Bucureşti, Direcţiei a VI-a (cercetări penale), Direcţiei I (contrainformaţii interne). Structura a fost implicată şi în Mineriade, sub oblăduirea lui Iliescu. După 1998, structura a fost reînfiinţată, primind atribuţii sporite pe timpul guvernării Năstase, sub denumirea UM 0962, între altele şi datorită condiţionării puse de Ioan Rus înaintea acceptării funcţiei de ministru de interne, când i-a cerut noului premier ca la conducerea unităţii respective să fie numit “prietenul” său de la Cluj, Virgil Ardelean, spre a-l ajuta “să facă ordine” în ministerul ce i-a fost dat în răspundere. DGIPI a primit, de-a lungul timpului, noi atribuţii, dar s-a debarasat de sarcina principală, cea de prevenire şi contracarare a corupţiei în MIRA, prin crearea unei Direcţii separate, Direcţia Generală Anticorupţie (DGA).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here