Autostrada Transilvania continua în viteza. Cu Beneficiarul de partea lor, cei de la compania americana fac ce vor. Desi se spun multe, si CNADNR si Bechtel respecta o singura lege…a tacerii, “omerta”.
În urma cu câteva saptamâni presa semnala faptul ca Bechtel va primi o noua transa de bani de la Statul român. Plata imediata a facturilor era obligatorie în ciuda faptului ca firma franceza Scetaroute se declarase nemultumita de activitatea antreprenorului genral al Autostrazii. Astfel, CNADNR, Beneficiarul oficial al lucrarii a anuntat ca va trimite catre Bechtel cca. 50 de milioane de euro.
În judetul Cluj, din pacate, exista tot mai multi nemultumiti care protesteaza împotriva modului în care constructorii autostrazii înteleg sa îi respecte pe locuitorii din zonele în care se lucreaza. Mai nou exista voci care afirma ca firma americana ar fi achizitionat mai multe autovehicule de tonaj greu, pentru a-si echiliobra balanta financiara, pe care, însa nu le foloseste. Astfel, masinile se pare ca stau parcate undeva, ascunse de ochii indiscretilor.
Mai mult, când vine vorba de situatia drumurilor din apropierea santierelor, reprezentantii companiei Bechtel afirma ca repararea acestora intra exclusiv în grija autoritatilor locale si nu a lor.
Legea tacerii din Bechtel
Potrivit unor surse din apropierea Antreprenorului general, acesta ar fi achizitionat mai multe autoturisme de toanj greu care ar fi fost ulterior garate, pe ascuns, undeva în judetul Cluj. Întrebati daca, într-adevar, Bechtel a achizitionat vehiculele, fara ca, ulterior sa le foloseasca, reprezentantii companiei nu au negat acest lucru. Râspunsul lor, extrem de evaziv, poate da nastere unei serii de controverse. Astfel, Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al Bechtel afirma ca “proiectul Autostrada Transilvania îsi evalueaza permanent programul de lucru pentru a se asigura ca detine întotdeauna un nivel optim de resurse necesare pentru desfasurarea activitatii în zonele expropriate care se pun la dispozitie.Acest lucru este coordonat împreuna cu Beneficiarul care administreaza toate procesele legate de derularea acestui proiect de infrastructura de o asemenea amploare”. Deci, în cazul în care Antreprenorul a facut astfel de investitii, acestea s-au facut de comun acord cu Beneficiarul…CNADNR.
Practic, subtil, reprezentantul Antreprenorului General, insinueaza ca Statul este, în buna parte responsabil, de eventualele întârzieri, date fiind problemele legate de exproprieri. Dupa cum se stie, numai în judetul Cluj multi dintre proprietarii terenurilor care ar trebui expropriate sunt nemultumiti de modul în care guvernantii înteleg sa îi despagubeasca. Aproximativ o suta de persoane din comunele învecinate municipiului Cluj-Napoca, Floresti si Gilau, în general, au decis sa dea Statul român în jdecata, iar cu câteva zile în urma a avut loc prima înfatisare în proces, ceea ce subliniaza ideea ca mai este mult pâna la rezolvarea problemelor. În tot acest timp, în schimb, desi litigiile dintre oameni si Stat nu au fost aplanate, lucrarile vor continua.
De asemenea nici pericolul disponibilizarilor nu a trecut. Astfel în comunicatul transmis de catre Bogdan Sgârcitu se precizeaza ca “procesul de evaluare este în plina desfasurare, iar în urmatoarele saptamâni vom stabili modificarile care se vor aduce programului sau resurselor, daca acestea se impun. În acelasi timp dorim sa reiteram faptul ca lucrarile de constructie continua pe ambele sectiuni, iar progresele obtinute în ultima perioada sunt semnificative”.
Clujul-victima colaterala
Sesizate de mai multe ori vizavi de starea drumurilor judetene care deservesc localitatile prin care va trece Autostrada Transilvania, atât autoritatile locale, cât si cele de la Bucuresti nu au facut mai nimic pentru a schimba ceva.
Partea cea mai putin placuta pentru judetul Cluj este ca drumul care leaga arterele principale stradale cu una dintre cele mai importante zone turistice, cea de la Baisoara-Valea Ierii a fost în buna parte distrus de catre masinile grele care lucreaza pentru autostrada. Judetul nu se bucura decât de putine zone cu potential de agrement asa ca, în lipsa drumului, statiunile nu vor putea fi folosite în perioada imediat urmatoare, iar pensiunile si cabanele din zona vor ramâne, cel mai probabil goale în timpul verii, turistii fiind nevoiti sa aleaga alte zone.
Consilierii judeteni s-au întâlnit de mai multe ori cu reprezentantii firmei Bechtel dar, din pacate nu s-a ajuns la nicio concluzie multumitoare. Desi în prima instanta americanii au promis ca vor respecta “organizarea de santier” si vor construi drumuri secundare pentru a proteja macar arterele din localitati, ulterior au revenit asupra acestor informatii si au motivat ca nu au gasit solutii pentru a transporta piatra de la carierele cu care au contracte, adica cu cele de la Morlaca si Poieni ale firmei Grandemar.
RADJ- “Suntem legati de mâini în acest caz”
Deteriorarea continua a drumurilor respective i-a îngrijorat pe oamenii din localitatile prin care trec acestea. Din pacate, alaturi de locuitorii comunelor Savadisla, Iara si Baisoara, va avea de suferit si turismul zonal, fara ca cineva sa poata faca ceva. Vinovati pentru degradarea infrastructurii, care pâna acum câtiva ani era una dintre cele mai bune din judet, sunt în general soferii care lucreaza pentru firma americana care, presati de termenele de munca fixate prin contract, nu respecta, în general, vitezele maxime stabilite de catre autoritatile care se ocupa cu întretinerea drumurilor, adica Regia Autonoma a Drumurilor Judetene.
Directoirul de comunicare al Bechtel a declarat pentru Gazeta de Cluj ca “responsabilitatea întretinerii drumurilor judetene este a autoritatilor care le administreaza”.
Directorul adjunct al RADJ Cluj, Dan Totelecan a declarat ca, într-adevar situatia drumurilor din zona nu este roza, dimpotriva. “ Din pacate este vorba despre un drum vital pentru zona turistica, dar, în acest caz noi suntem legati la mâini si nu putem face mare lucru”, afirmat acesta. De fapt, regia realizeaza lucrari doar în zonele în care Consiliul Judetean decide ca acestea sunt necesare, de aceea, în acest moment se fac doar lucrari de întretinere si se peticesc doar gropile mai mari.
De fapt, asa cum spunea directorul RADJ, Dan Totelecan cele mai multe probleme sunt generate de faptul ca soferii nu respecta indicatoarele de restrictionare a vitezei si astfel este de asteptat ca si în perioada urmatoare drumurile sa se deterioreze si mai mult.
În decursul anului trecut, de fapt, reprezentantii CJ Cluj s-au întâlnit cu cei ai constructorilor de mai multe ori, uneori chiar de trei ori pe saptamâna, pentru a discuta despre problemele drumurilor. Cei de la Bechtel au afirmat ca exista o varianta de proiect pentru construirea de drumuri de acces secundare, dar apoi au revenit asupra acestor afirmatii concluzionând ca nu pot devia traficul din zona.
Surprinzatoare este, în toata povestea, pozitia Antreprenorului General care declara, cu seninatate ca “pentru a evita trecerea traficiului greu prin localitati, am construit paralel cu aliniamentul drumuri de serviciu, destinate special transporturilor grele si am finalizat podul provizoriu peste râul Aries”, asta desi, cel putin în judetul Cluj nu au fost construite asemenea artere secundare desi au fost promise si prevazute în organizarea de santier, iar podul de pe Aries a fopst finalizat doar în urma mai multor proteste, unele virulente ale locuitorilor zonei.
Tudor Asavoaie
Ligia Popa
“Bogdan Sgârcitu- “Pentru a evita trecerea traficiului greu prin localitati, am construit paralel cu aliniamentul drumuri de serviciu, destinate special transporturilor grele si am finalizat podul provizoriu peste râul Aries”.
Autostrada Transilvania- Programul de dezvoltare la nivel local- “ “Programul a adus spijin pentru reabilitarea infrastructurii locale, a caminelor culturale, gradinitilor, scolilor(…) în localitatile din apropierea autostrazii. Pâna acum, în cadrul acestui program am reabilitat 6 drumuri comunale, cu o lungime totala de aproximativ 18 km în Valisoara, Sutu; Filea de Jos, Hasdate, Petrestii de Jos. De asemenea am reabilitat camine culturale, gradinite si scoli în Valisoara , Vlaha si Luna de Sus (…)(!).”
