Judecătorii clujeni joacă alba-neagra cu un caz de înșelăciune în care sunt inculpați Marcel Clețiu, fost recepționer la Hotelul Victoria, cunoscut ca fiind locul de băut cafele al ”băieților cu ochi albaștri”, și italianul De Angelis Albano, patronul societății constructoare De.Be.Co, care ar fi trebuit să edifice Cluj Arena și care a muls câteva milioane de euro de la CJ Cluj pe vremea când administrația județeană era condusă de liberalul Marius Nicoară. Cei doi sunt judecați pentru înșelăciune și, inițial ei au fost achitați, însă instanța de apel a hotărât rejudecarea procesului. Printre cei ”înțepați” de cei doi se numără și procuroarea Rica Leordean de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
În 2014, la Judecătoria Cluj Napoca a fost deschis procesul penal de înșelăciune care îi are ca inculpați de clujeanul Marcel Clețiu și italianul De Angelis Albano. Primul este un fost recepționer la Hotelul Victoria, fieful băieților cu ochi albaștri, care a fost cooptat de italian să facă parte, ca administrator și acționar în cadrul societății constructoare De.Be.Co SRL. În Italia, firma respectivă este specializată pe edificarea de arene sportive. În Cluj Napoca, potrivit surselor judiciare, cei doi au tras o țepe imobiliare, iar printre ”beneficiari” se numără și Rica Leordean, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.
Din 2014 până la jumătatea anului trecut în cadrul procesului, care s-a ținut la Judecătoria Cluj Napoca au fost administrate 13 termene, majoritatea dintre ele fiind amânări pe diferite motive, pentru ca, la jumătatea anului trecut, instanța să îi achite pe Clețiu și italian în baza stingerii acțiunii penale. ”În baza art. 396 al 5 C.p.p. rap. la art. 16 lit. b C.p.p. achită inculpatul CLEŢIU MARCEL IOAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev de art. 215 al 1, 3 şi 5 Cp 1969 cu aplic. art. 41 al 2 Cp 1969. În baza art. 397 al 5 C.p.p. rap. la art. 16 lit. b C.p.p. achita inculpatul DE ANGELIS ALBANO sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev de art. 215 al 1, 3 şi 5 Cp 1969 cu aplic. art. 41 al 2 Cp 1969. In baza art. 25 al 5, art. 397 C.p.p. lasă nesoluţionate acţiunile civile exercitate de părţile civile Murariu Georgeta, Murariu Lucian, Tomus Elena Doina, Georgea Elena, Leordean Rica, Leordean Vasile Danut, Murariu Georgeta Laura Dana, Murariu Lucian, Ghetie Alexandra Raisa prin reprez. Ghetie Delia Adi, Sc Aga Prodcom Srl – prin administrator Munteanu Augustin Liviu, Munteanu Augustin Liviu, Pop Alexandru, Pop Irina, Sabo Vlad Grigore, Sabo Carmen, Pop Eugen Claudiu, Flanja Delia, Budean Gheorghe, Budean Valeria, Danciu Adrian, Stanculescu Marcela Flavia, Stanculescu Ilie. În baza art. 397 al 5 Cpp menţine măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanţa emisă la data de 30.09.2011 în dosarul nr. 269/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. In baza art. 275 al.3 C.pr.pen cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului. Onorariul apărătorilor din oficiu Schwachhofer Andreea şi Rotund Carmen Elena, în sumă de 300 lei respectiv 150 lei, se avansează din FMJ. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată in şedinţa publică din 16.06.2016.”, arată soluția pe scurt a judecătoriei clujene.
Surprize la Curte
La apel, surpriză!, instanța dispune casarea sentinței și rejudecarea cauzei. ” În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. admite apelurile părţilor civile S.M.F, S.I. , D.A., G.A.R. prin reprezentant legal G.D.A., G.E., L.R., L.V.D. şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca ale căror efecte le extinde şi asupra părţilor civile M.L. , T.E.D. , M.G.L.D., SC AGA Prodcom SRL prin administrator M.A.L., P.A. , P.I. , S.V.G., S.C., P.E.C., F.D., , B.G. , B.V. şi asupra inculpaţilor C.M.I. şi De Angelis Albano şi asupra părţilor responsabile civilmente SC. DE BE CO RO Construct SRL Cluj –Napoca prin lichidator judiciar H & B INSOLV SPRL din Cluj –Napoca , str. Arieşului, nr. 1 /1 , SC DE BE CO SRL ( SPA ) Italia cu sediul în Castelato –Italia reprezentată de administrator unic De Angelis Albano împotriva sentinţei penale nr. 981/16.06.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca pe care o desfiinţează în întregime şi dispune rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă Judecătoria Cluj-Napoca . Dezbaterile se vot relua de la demararea cercetării judecătoreşti .Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Stabileşte in favoarea Baroului Cluj suma de 360 lei onorariu din oficiu, ce se va avansa din FMJ pentru d-l avocat Tudor Brebenaru pentru inculpatul De Angelis Albano Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 decembrie 2016”, arată soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.
Nicoară i-a făcut lobby lui Clețiu și unui italian
Marcel Clețiu este un personaj cunoscut în mediul de afaceri clujean și unul dintre cunoscuții lui Marius Nicoară, fostul șef al CJ Cluj. În 2005, când administrația județeană era condusă de Nicoară, firma De.Be.Co era în cărți să construiască stadionul Cluj Arena. La vremea respectivă, practic, Nicoară făcea lobby pentru ca această firmă să edifice proiectul.
„Nu prea văd nici o altă firmă (este vorba de SC De.Be.Co, n.red.) care să vină cu un proiect mai ieftin și la aceleași standarde. Locația unde se află actualul stadion este centrală. Italienii mi-au explicat că nu se construiesc stadioane în zona centrală din cauza fluenței circulației, cât și a vandalismelor de după meciuri. În plus, demolarea va duce la creșterea prețului cu aproape douăzeci la sută. Totuși, avem variante în Gheorgheni sau în Făget pentru noua construcție. Amplasamentul actual va fi valorificat și vom scoate niște bani pentru noul proiect!, explica la vremea respectivă Nicoară. Ulterior, pasiența nu le-a ieșit, iar Nicoară a devenit senator.
Însă, italienii tot au pișcat ceva de administrația județeană.
În 2007 ei au câștigat, fără licitație, contractul de renovare a hotelului Univers T aflat în administrarea CJ Cluj. După doi ani, când consilierii județeni au văzut că cei de la De.Be.Co cheltuiesc cele trei milioane de euro, care era valoarea contractului, pe altceva decât pe renovarea Univers T au făcut o… comisie.
Oficialii s-au ținut de ”comiții și comitete” și banii au dispărut
Conform lui Ramonei Moldoveanu (şeful unei comisii de supraveghere a lucrărilor de la Univers T de la acea dată, n.red), firma a cheltuit peste 1,6 milioane de euro doar pentru reamenajarea amfiteatrului care se află în incinta hotelului. “Noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea şi să decidem, ca acţionar, dacă aşteptăm ca instanţa să finalizeze acest proces sau mergem mai departe şi angajăm un alt constructor. Procesul se poate prelungi ani de zile şi rămânem cu lucrările blocate. Consiliul de Administraţie trebuie să demareze procedura de reziliere a contractului cu De.Be.Co, iar apoi să angajăm un nou constructor. Dacă trebuie să plătim societăţii De.Be.Co, plătim, vom vedea cum se va proceda, găsim soluţii. Important este să nu blocăm lucrarea”, declara Alin Tișe, care îi luase locul lui Nicoară la șefia CJ Cluj.
Să vină procurorii!dar să mai aștepte un pic
Tot la data respectivă, consilierul PSD, Pop Puşcaş, susţinea, în cadrul şedinţei CJ Cluj, că s-ar putea face şi o plângere penală pentru ca procurorii să deschidă un dosar de urmărire penală. “S-ar impune chiar deschiderea unui dosar de urmărire penală, dar asta ar presupune să blocăm întreg proiectul. De aceea propun ca proiectantul să evalueze stadiul lucrărilor necesare pentru un hotel de trei stele, aşa cum a fost obiectivul Consiliului Judeţean şi să mergem mai departe. S-a ajuns la concluzia că nici vechiul, nici noul Consiliu de Administraţie nu pot lucra cu această societate. Ar trebui făcută o reevaluare a proiectului şi consultat proiectantul, pentru a putea începe lucrările de unde am rămas”, a spus Pop-Puşcaş.
Până la urmă, renovarea hotelului univers T a fost finalizată abia în 2011.
În urma publicării acestui articol, în data de 16.01.2017, reprezentanții Curții de Apel Cluj au trimis următoarele precizări
Urmare a informaţiilor apărute în publicaţia „Gazeta de Cluj” din data de 16.01.2017 în articolul intitulat „După ce au ”înțepat” CJ Cluj cu trei milioane de euro și un procuror clujean. Judecătorii clujeni se joacă cu patronii De.Be.Co. de-a achitarea” în care se afirmă faptul că „judecătorii clujeni joacă alba-neagra cu un caz de înșelăciune” şi că „…instanța dispune casarea sentinței și rejudecarea cauzei„, în vederea unei corecte informări a opiniei publice şi a rectificării articolului, vă transmitem următoarele PRECIZĂRI:
Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca este lovită de nulitate absolută, lipsind integral motivarea sentinţei. În cuprinsul acesteia nu s-a făcut referire la solicitările părţilor civile, nici ale inculpaţilor şi, de altfel, la niciuna dintre probele administrate în faza de urmărire penală sau de judecată.
Lipsa motivării echivalează cu încălcarea art. 6 din CEDO respectiv garantarea pentru părţile din dosar, a unui proces echitabil.
Nu corespunde realităţii afirmaţia că magistraţii curţii „joacă alba-neagra cu un caz de înşelăciune”, deoarece în cuprinsul deciziei s-au arătat exhaustiv motivele pentru care sentinţa judecătoriei a fost desfiinţată, aceasta fiind în întregime nemotivată şi în contradicţie cu probele administrate de către procuror, în faza de urmărire penală, considerente nepreluate de ziarist în cuprinsul articolului.
Mai mult, deşi terminologia juridică uzitată în minuta deciziei penale este în sensul că „se desfiinţează sentinţa”, în articol se afirmă că „instanţa a dispus casarea sentinţei”, formulare care nu se regăseşte în cuprinsul hotărârii curţii.
Pentru reliefarea caracterului inechitabil al procesului derulat în faţa judecătoriei Cluj-Napoca, era suficient ca ziaristul să fi preluat motivarea in extenso a deciziei Curţii de Apel, care justifică în detaliu demersul său de retrimitere a cauzei spre o nouă soluţionare instanţei de fond.
Alăturat, vă punem la dispoziţie în vederea susţinerii celor afirmate mai sus un extras din hotărârea instanţei:
DECIZIA PENALĂ nr. 1592/A/2016
Şedinţa publică din data de 21 decembrie 2016
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE : DELIA PURICE
JUDECĂTOR : IOANA – CRISTINA MORAR
GREFIER : RALUCA – GABRIELA ALIMAN
MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror : DĂNILĂ SUCIU
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
„De altfel sub acest aspect ,Curtea remarcă că cercetarea judecătorească este deficitară în sensul că nu s-au readministrat toate probele din faza de urmărire penală ,respectiv nu a fost audiat în mod efectiv inculpatul D.A. care nu s-a prezentat la termenele de judecată fiind doar citat prin scrisoare recomandată şi a nu a depus diligenţe pentru a fi audiat inculpatul D.A. nici prin intermediul unei cereri de asistenţă judiciară în materie penală având ca obiect comisie rogatorie sau audiere prin video conferinţă, deşi disp. art. 174 şi 178 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală conferă această posibilitate practică, limitându-se doar la o corespondenţă cu acest inculpat care la unele termene de judecată a trimis înscrisuri în care era consemnată poziţia sa procesuală aceea de nerecunoaştere ( de ex. fila 354, 370 vol.II dos. inst. de fond ) şi arătând că nu se poate deplasa în România pentru a fi audiat din lipsa resurselor financiare.
Mai mult, inculpatul D.A. pentru primul termen de judecată în apel a trimis la dosarul cauzei o solicitare de a fi audiat în Italia chiar şi prin videoconferinţă, deoarece se află în imposibilitatea de a se deplasa în România din motive de sănătate şi economice indicând chiar şi autoritatea competentă în acest sens Procuratura Generală de pe lângă Curtea de Apel din Ancona Italia fila 86 din dosarul instanţei de apel.
Instanţa de fond nu a procedat la audierea nici la părţilor civile şi nici la audierea martorilor martori propuşi prin rechizitoriu (…) deşi cercetarea judecătorească a demarat la data de 10. dec. 2014 , deci în urmă cu circa 2 ani. .
Şi sub aspectul laturii civile hotărârea instanţei de fond este deficitară deoarece nu este motivată nu se indică nici măcar cu ce sume s-au constituit părţile civile.
În absenţa administrării tuturor probelor care să clarifice atât latura penală a cauzei cât şi latura civilă este evident că instanţa de control judiciar nu poate proceda la un control efectiv al hotărârii atacate care a fost pronunţată în baza unui probatoriu deficitar şi nici nu a fost motivată în mod corespunzător nici sub aspectul laturii penale şi nici sub aspectul laturii civile ceea ce implică o nouă rejudecare a cauzei constatându-se de către Curte eludarea disp. 6 din CEDO privind dreptul la un proces echitabil.
Soluţia pronunţată de către instanţa de fond în acest context nu este consecinţa unei activităţi efective de judecată, ci o apreciere incompletă a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a judecăţii, echivalând cu nerezolvarea fondului cauzei, deşi hotărârea judecătorească trebuie să se bazeze pe fapte veridice, dovedite neechivoc care să nu fie susceptibile de îndoieli, ceea ce se impunea în speţă, iar pe de altă parte enumerarea mijloacelor de probă existente la dosar, nu poate suplini motivarea hotărârii.
Curtea va reţine că în art. 6 parag 1 din CEDO se prevede că „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale” fiind consacrate ca garanţii explicite ale unui proces echitabil doar publicitatea procedurii şi termenul rezonabil. Din cea de-a treia caracteristică folosită în textul convenţiei „în mod echitabil”, rezultă însă în mod implicit şi alte garanţii ale unui proces echitabil, cum ar fi egalitatea armelor, principiul contradictorialităţii şi motivarea hotărârilor.
Egalitatea armelor în procesul penal presupune asigurarea unor drepturi procesuale echivalente persoanelor implicate în exercitarea funcţiilor procesuale de acuzare şi de apărare, astfel încât niciuna dintre acestea să nu beneficieze de posibilităţi procesuale mai extinse decât cealaltă.
În jurisprudenţa CEDO, „în deciziile Dombo Beheer B.V. contra Olandei din 27 octombrie 1993 şi Mc Michael din 24 februarie 1995 şi Lobo Machado din 20 februarie 1996 s-a statuat că principiul egalităţii armelor cere ca fiecare parte la un astfel de proces să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-şi expune cauza în faţa instanţei în condiţii care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ faţă de partea adversă. În temeiul acestui principiu, trebuie acordat ambelor părţi un drept comparabil de acces la dosarul cauzei”.
Principiul contradictorialităţii constituie alături de principiile oralităţii şi publicităţii o caracteristică de bază a procesului penal de a-şi expune probele şi apărările necesare nemijlocit în faţa magistraţilor pentru a le oferi şi mai temeinic convingerea asupra adevărului.
Curtea va reţine că CEDO a definit principiul contradictorialităţii în ”hotărârea Barbera, Messegue şi Jabardo contra Spaniei din 6 decembrie 1988 şi în hotărârea Ruiz- Mateos contra Spaniei din 23 iunie 1993” în sensul că „sarcina judecătorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile să influenţeze soluţionarea pe fond a litigiului, să facă obiectul unei dezbateri în contradictoriu între părţi”, principii încălcate în speţa de faţă de către Judecătorie …care a aşa cum s-a menţionat nu a procedat la reaudierea martorilor din cursul urmăririi penale fără a se indica motivul şi în mod similar a respins şi efectuarea expertizei contabile , ceea ce contravine nu numai dreptului la un proces echitabil ci şi dreptului la apărare reglementat în favoarea tuturor inculpaţilor în legislaţia naţională şi europeană. Chiar dacă au fost respinse cererile în probaţiune solicitate motivarea instanţei de fond trebuia însă sa reliefeze inutilitatea acestora, prin prisma celorlalte probe existente în speţă.
Motivarea hotărârilor a fost considerată un corectiv al principiului liberei aprecieri a probelor, având în vedere că judecătorul are libertatea de apreciere a probaţiunii administrate în cauză, însă aceasta nu trebuie să se bazeze pe considerente pur subiective ci trebuie să fie întemeiată pe elementele obiective rezultate din probele administrate.
Deşi obligativitatea instanţelor de a-şi motiva hotărârile adoptate nu rezultă din textul Convenţiei Europene, instanţa europeană justifică această necesitate prin dreptul părţilor de a le fi examinate efectiv argumentele şi mijloacele de probă administrate, enunţarea problemelor de drept şi de fapt, pe care judecătorul s-a întemeiat, trebuind să-i permită justiţiabilului să aprecieze şansele de succes ale unui apel, aşa cum se arată în hotărârile CEDO „Van der Hurk contra Olandei, şi Hadjianastassiou contra Greciei din 16 decembrie 1992”, hotărârea CEDO Albina contra României nr. 4/2005 şi Dumitru contra României din 2004 în care se relevă textual că „lipsa motivării unei hotărâri îl privează pe petiţionar (inculpat) de echitate, ceea ce atrage încălcarea art. 6 par 1”.
Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, instanţa de fond nu le-a oferit apelanţilor ocazia potrivită şi suficientă pentru a-şi valorifica în mod util dreptul lor de apărare (Vaturi împotriva Franţei- Hotărârea din 13 aprilie 2006, Desterhem împotriva Franţei- Hotărârea din 18 mai 2004 şi Kostovski împotriva Olandei- Hotărârea din 20 noiembrie 1989, a restrâns într-un mod incompatibil cu garanţiile oferite de art. 6 din CEDO dreptul la apărare al acestora ( A.M. împotriva Italiei-Hotărârea din 1997 şi Saidi împotriva Franţei- Hotărârea din 20 septembrie 1993) şi nu a asigurat echilibrul şi egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare şi apărare.
Noţiunea de proces echitabil cere ca instanţa internă de judecată să examineze problemele esenţiale ale cauzei şi să nu se mulţumească să confirme pur şi simplu rechizitoriul, trebuind să-şi motiveze hotărârea (Cauza Helle împotriva Finlandei, Hotărârea din 19 decembrie 1997, Cauza Boldea împotriva României- Hotărârea din 15 decembrie 2007).
Potrivit practicii judiciare constante a instanţei supreme „motivarea soluţiei cu privire la latura civilă şi penală a cauzei, trebuie să cuprindă analiza elementelor de fapt, a probelor pe care se sprijină. Referirea globală sau absenţa oricărei trimiteri la probele administrate, pe latură penală sau civilă, fără analiza acestora în raport cu componentele despăgubirilor la plata cărora inculpatul este obligat, constituie o nemotivare a hotărârii.
Lipsa motivării hotărârii sub aspect civil şi penal face imposibilă exercitarea controlului judiciar a acesteia. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparenţă a justiţiei, inerent oricărui act jurisdicţional.
Hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea prin înlăturarea unor probe şi reţinerea altora, urmare a unor raţionamente logice făcute de instanţă şi care îşi găsesc exponenţialul în motivarea hotărârii judecătoreşti.
Hotărârea reprezintă astfel, rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia este argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză. Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale propuse de participanţi şi, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căilor de atac………………………………………..
…………………………………………………………………………………………”
Conducător Birou informare şi relaţii publice
Judecător Lucian Marian
Sebastian Albescu
