În urmă cu patru ani statul negocia cu trei mega-companii din China pentru construcția centralei energetice Hidro Tarnița. Nu s-a concretizat nimic! Acum, reprezentanții Ministerului Energiei susțin că discută cu patru concernuri din Coreea. Proiectul este morganatic și, mai mult ca sigur, nu se va concretiza niciodată. Datează de pe vremea lui Ceaușescu, în urmă cu cîțiva ani Ministerul Energiei a renunțat la el, iar singurul lucru concret care se întâmplă la Hidro Tarnița sunt procesele pe care membrii consiliului de administrație le-au deschis pentru plata salariilor, bani plătiți, oricum, degeaba pentru că instituția este nefuncțională.

Hidro Tarnița este una dintre ”supapele” prin care statul român pierde bani. Societatea este deținută de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – S.A.P.E. care, la rândul ei, aparține Ministerului Energiei și din care se mulg bani de la bugetul de stat spre conturile angajaților: aproximativ 2.000 de euro/lună.

La sfârșitul acestei luni, reprezentanții Ministerului Energiei au anunțat că discută cu patru companii coreene pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj pe lacul Tarnița Lăpuștești. Pentru ca discuțiile să rămână ca și până acum s-a anunțat că nu se pot oferi detalii despre negocieri pentru că a fost semnat un acord de confidențialitate între statul român și companiile coreene.

„Discuțiile pentru resuscitarea proiectului Tarnița se află în prezent în stadiu preliminar, făcându-se schimburi de informații între cele două părți. Intenția este de a se încheia un Memorandum de Înțelegere privind construirea și operarea hidrocentralei, pentru care există elaborat un draft. Deocamdată a fost semnat un Non-Disclosure Agreement”, au spus surse din cadrul ministerului, potrivit profit.ro.  

Cele 4 companii coreene interesate de Tarnița sunt Busan Korea Biotechnology, Korea Western Power, Hyundai Engineering din grupul omonim și GE Global Services GmbH Korea Branch, divizie a gigantului american General Electric. Busan este o companie de construcții și inginerie activă inclusiv în fosta URSS, iar Korea Western Power este unul dintre principalii producători de energie din Coreea de Sud, având un portofoliu de unități de producție ce acoperă circa 10% din capacitatea locală de generare.

Anul trecut, Guvernul Orban a publicat Strategia Energetică a României 2019 – 2030 în care se regăsește și proiectul Hidro Tarnița, în pofida faptului că, la începutul anului, ministrul de resort a declarat că acest proiect nu se va construi niciodată.

”Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1000 MW ca și proiect?„, spunea ministrul Virgil Popescu la data respectivă.

Singurul lucru concret de la Hidro Tarnița este ”gargara”

Ceea ce este concret în cadrul firmei de stat Hidro Tarnița o reprezintă procesele intentate de angajați pentru plata salariilor și contractele de studii de fezabilitate.

În martie 2018, cei 16 angajați ai Hidro Tarnița au dat compania în judecată, reclamând că, începând cu luna decembrie 2016, societatea nu le-a mai achitat salariile de bază, orele suplimentare și alte sporuri, perioadele de neplată mergând în unele cazuri până în februarie 2018. Ei au câștigat procesul definitiv în iunie 2019, instanța obligând Hidro Tarnița să le plătească salariile restante, plus dobânzi și actualizare cu inflația, iar în cazul angajaților disponibilizați – inclusiv salarii compensatorii. Totalul de plată se ridică la aproape 1,27 milioane lei.  Ulterior, neprimindu-și banii, reclamanții au obținut o decizie judecătorească de executare silită a Hidro Tarnița, însă fără rezultat. „(…) societatea nu a avut bugetul de venituri și cheltuieli aprobat în perioada pentru care creditorii solicită plata salariilor (decembrie 2016-februarie 2018 – n.r.) și nu a avut și nici nu are fonduri pentru plata salariilor, neavând disponibilități în conturi”, s-a justificat compania în instanță în februarie 2019. Hidro Tarnița nu și-a mai depus situațiile financiare la ANAF din 2017, an la finalul căruia avea în conturi circa 3.000 de lei.

Pentru ca imaginea să fie completă trebuie menționat că angajații companiei sunt, de fapt, membrii consiliului de administrație 

Mihaela Sbera, consilier juridic la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE, societate cu capital de stat, n.red.), ROSSITA GABRIELA DUMITRIU, șef serviciu financiar la SAPE, RADU-AURELIAN GHENOIU, avocat în cadrul Baroului București, Luiza Maria, protejata politicianului Daniel Chițoiu, fost Ministru al Finanțelor, Constantin Văduva, director la mai multe instituții publice, Bogdan Nicolae Codrut Stanescu, director în cadrul Nuclearelectrica, sunt doar câteva dintre persoanele care iau bani, lunar, de pe urma faptului că sunt șefi în cadrul unui proiect mort din fașă. Indemnizațiile primite de membrii consiliului de administrație din cadrul Hidro Tarnița SA erau, în urmă cu doi ani de aproximativ 7.000 de lei/persoană.

”Sifoane” de milioane pe apa din Tarnița

Însă, adevărații bani care se scurg din Hidro Tarnița nu sunt cei din indemnizațiile salariaților, ci din contractele încheiate.

Ministerul Energiei a selectat consultantul Ernst&Young, companie care l-a desemnat pe Valeriu Binig să se ocupe de studiul de fezabilitate al acestui proiect, după ce statul deja investise bani. Costul acestei scheme a costat statul 3,5 milioane de euro, bani plătiți din fondurile Hidroelectrica. Inițial, Binig a realizat modelul financiar al proiectului Tarniţa care demonstra necesitatea şi fezabilitatea lui. Însă, ulterior, același consultant a notat, despre același proiect, că  „rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investițiile în capacități de pompaj înainte de anul 2030. Capacitățile flexibile, ce pot participa la piața de echilibrare și interconexiunile sunt estimate a rămâne suficiente pentru a asigura curba de sarcină, inclusiv în situații de stres. Cu toate acestea, este oportună realizarea unui studiu de locații pentru capacități de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici”. Această schemă a costat aproximativ două milioane de euro din bugetul inițial de 3,5 milioane de euro.

Încă din 1975 statul român cheltuiește bani pe acest proiect plătind milioane de lei pe studiile de fezabilitate și salariile personalului din societatea Hidro Tarnița SA. Marea parte a banilor se scurg spre SC ISPH, o firmă controlată de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei care controlează ISPH-ul. Este vorba de 4 studii de fezabilitate, plătite fără ca nimic concret să se întâmple cu acest proiect ! Potrivit strategiei actuale, ”societatea de proiect Hidro Tarniţa SA a desfăşurat activităţi specifice de pregătire a documentaţiilor, avizelor, acordurilor şi actelor de reglementare necesare implementării proiectului, valoarea acestor activităţi fiind adăugată la investiţia în curs cumpărată în 2014 de la Hidroelectrica SA. La data de 31.12.2018, valoarea contabilă a investiţiilor în curs înregistrate în activul societăţii de proiect Hidro Tarniţa SA, pe obiectivul de investiţii în curs „CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti” este de 13.278.628,47 lei!. 

Proiect vechi de 40 de ani

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării. 

1 COMENTARIU

  1. In acelasi timp, Hidroelectrica „incalzeste” atmosfera cu rezistente de sute de mii de euro bucata pe timp de noapte, cand este consum scazut, in loc sa „dea” curent cu 10% la meltean sa se incalzeasca sau sa spele haine. De jigodii ce sunt. Prefera sa fabuleze ca vor pompa in cincinalul urmator apa chioara pe timp de consum scazut la generatoare, decat sa dea curentul cu doar 10% spre populatie. Atunci cand nu este consum.
    P.S. cica nu rezista instalatia de consum la meltean, la bloc…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here