Dupa cum era de asteptat, Curtea de Apel Cluj il tine pe Bica in arest

Curtea de Apel Cluj a judecat saptamana trecuta masura arestului peventiv a fostului vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj Radu Bica in cauza in care acesta este acuzat de luare de mita. Avocatii acestuia au cerut atat audierea unui nou martor, dar si liberarea lui Bica sub control judiciar, considerand ca masura arestului peventiv nu se mai impune. Judecatorii Curtii de Apel Cluj au respins cele doua cereri, astfel incat Radu Bica va ramane in arest, dar au admis efectuarea unui raport de evaluare sociala cu privire la fostul vicepresedinte al CJ.

Radu Bica refuzat din nou de Curtea de Apel

In fata Curtii de Apel Cluj a avut loc saptamana trecuta cel de-al doilea termen al dosarului in care fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica, este acuzat de luare de mita.  Cu ocazia acestui termen, aparatorii lui Bica au inaintat din nou o cerere de liberare a acestuia sub control judiciar, artand ca masura arestului preventiv nu mai este necesara si se impune inlocuirea ei cu o alta masura preventiva mai putin privatica de libertate, cum ar fi cea a neparasirii localitatii sau a tarii. Avocatii lui Radu Bica au mai cerut instantei audierea unui nou martor, femeia care l-a pus in legatura cu denuntatoarea Aspazia Droniuc, precum si efectuarea unui raport de evaluare sociala cu privire la fostul vicepresedinte al CJ. Dupa ce au admis efectuarea raportului de evaluare sociala, judecatorii Curtii de Apel au decis respingerea audierii martorului propus de aparaare, pe motiv ca marturia femeii in cauza nu ar putea aduce elemente noi si a respins cererea de liberare sub control judiciar, lasand sa se inteleaga faptul ca arestul preventiv se mentine si ca derularea in conditii optime a procesului nu se poate efectua cu inculpatul in stare de libertate.
De amintit este faptul ca Radu Bica a mai cerut in repatate randuri liberarea sub control judiciar in fata judecatorilor Curtii de Apel, atunci cand procesul sau se desfasura pe fond in fata Tribunalului Cluj.
Radu Bica este lipsit de libertate inca din data de 1 noiembrie a anului trecut, atunci cand a fost retinut de catre procuroii DNA Cluj, fiind acuzat de luare de mita. Potrivit procurorilor, fostul vicepresedinte al CJ ar fi primit 10.000 de euro mita pentru a aranja un contract pentru mentenanta stadionului Cluj Arena, conform rechizitoriului, el primind efectiv 43.000 de lei la data de 31 octombrie 2011. In acelasi dosar a fost trimisa in judecata si denuntatoarea Aspazia Droniuc sub acuzatia de dare de mita, ea fiind cea care i-ar fi remis lui Radu Bica banii pentru contractul de mentenanta. Pe durata derularii procesului pe fond in fata Tribunalului Cluj, Radu Bica a atacat cu recurs de mai multe ori deciziile instantei care-i mentionau starea de arest preventiv, judecatorii Curtii de Apel Cluj dand de fiecarea data dreptate procurorului si mentinandu-l in arest.

Condamnat pentru comportament nesincer
La data de 8 martie, Tribunalul Cluj a pronuntat o sentinta prin care il condamna pe fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj Radu Bica la 5 ani de inchisoare cu executare plus confiscarea sumei de 43.000 de lei iar pe denuntatoarea Aspazia Droniuc la un an si zece luni cu suspendare.

Cu privire la Aspazia Droniuc, in motivarea sentintei, judecatorul Liana Cocis a aratat faptul ca „Instanta va lua in considerare si persoana inculpatei care se afla la prima confruntare cu legea penala, a recunoscut sincer fapta, si a colaborat cu organele judiciare pe tot parcursul procesului penal. Sintetizand argumentele de mai sus, instanta apreciaza ca o pedeapsa de un an si zece luni de inchisoare reprezinta o sactiune apta sa-i atraga atentia inculpatei asupra consecintelor negative ale unor astfel de conduite, care arunca o lumina negativa asupra intregului mediu de afaceri.”
Referitor la comportamentul procesual al acesteia, chiar daca ea nu s-a prezentat la niciun termen, judecatorul de fond a apreciat ca „avand in vedere ca pedeapsa ce se va aplica inculpatei este inchisoarea mai mica de 4 ani, ca inculpata nu a mai fost anterior condamnata, ca a recunoscut sincer fapta sa si prin atitudinea a condus la demascarea unor fapte de coruptie la un nivel inalt in ierarhia judetului Cluj, instanta apreciaza ca pronuntarea pedepsei va constitui un avertisment in sine, si ca aceasta isi va produce scopurile chiar fara executare, sens in care in temeiul articolului 86 Codul Penal instanta dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de cinci ani”.

Dupa cum reiese din motivarea sentintei, diferenta dintre cele doua condamnari, una cu executare, cea a lui Bica, si alta cu suspendare in cazul Aspaziei, este data de comportamentul procesual diferit al inculpatilor si de posibilitatea realizarii scopului preventiv a sentintei. In motivarea sentintei de condamnare a lui Radu Bica s-a aratat ca ”instanta a luat in considerare si datele care caracterizeaza persoana inculpatului, care este o persoana educata, avand studii superioare, este perfect integrat in societate, avand un loc de munca ce implica o inalta tinuta morala”. Chiar daca nu pune la indoiala aceste calitati ale inculpatului, judecatorul cauzei apreciaza ca acesta „ a avut o conduita indoielnica din punct de vedere deontologic” si „a inteles sa adopte o atitudine nesincera in cadrul procesului penal”.
Daca in timp ce pentru Aspazia Droniuc instanta aprecia ca suspendarea executarii pedepsei de inchisoare poate sa produca efectele urmarite in cazul oricarei sentinte penale, in cazul lui Radu Bica, datorita functiei pe care acesta a detinut-o si a intensei mediatizari de care dosarul a avut parte, judecatorul a inteles sa dea un exemplu pentru societate prin condamnarea acestuia.  In cadrul motivarii sentintei, instanta arata ca „recrudescenta fenomenului infractional de coruptie  este un factor ce ne determina sa apreciem ca pedeapsa ce se va aplica inculpatului trebuie sa fie apta nu numai de a produce reeducarea inculpatului dar si de a realiza preventia generala, prin exemplificarea sanctiunii aplicate, ca modalitate de protejare a cetatenilor onorabili.”

Sabin Ripan

BOX: INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL

Art. 254 din Codul Penal
Luarea de mita
Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Fapta prevazuta in alin. 1, daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here