Scandalul de la Spitalul Pantelimon a declanșat reacții în rândul medicilor din diaspora și a generat temeri privind viitorul sistemului medical din România. Medicii avertizează asupra riscurilor unei practici ultra-defensive și a exodului personalului medical.
„Cazul Pantelimon a fost, pentru mulți medici, un semnal de alarmă” – dr. Torje – Foto Shutterstock
Cazul de la Spitalul Pantelimon a divizat societatea, în timp ce pacienții se tem să se mai interneze în acest spital, medicii se tem să mai profeseze. Mai mulți doctori români, care profesează în străinătate, sar în apărarea celor două doctorițe acuzat de „omor cu premeditare” de procurori.
Medicul Torje Iuliu, care lucrează în Germania, avertizează că presiunea publică și investigațiile intense asupra medicilor din cazul Spitalului Pantelimon vor duce la o practică medicală ultra-defensivă și la un exod al personalului medical din România, afectând grav calitatea serviciilor de sănătate.
„Sunt medic primar în anestezie și terapie intensivă, cu supraspecializare în terapie intensivă specială și medicină de urgență. În anii pandemiei, deși am fost departe, n-am uitat niciodată de cei de acasă. M-am întors de câte ori a fost nevoie, am luptat alături de colegii mei pentru a salva vieți, chiar și atunci când speranța părea să se stingă. Am preluat pacienți critici, am organizat transporturi pentru cei ce aveau nevoie de circulație extracorporeală, și împreună cu colegii ultramotivati din Oradea, am pus bazele unui curs de ECMO, pentru ca tinerii specialiști români să poată duce mai departe arta salvării vieților prin tehnici avansate. Dar acum, în lumina evenimentelor recente, mă tem că ceea ce vedem este doar începutul unei perioade întunecate pentru medicina din România.”, începe postarea medicului, care spune că a rămas cu inima și gândul acasă.
Dr. Torje Iuliu: „Am rămas mereu cu inima și gândul acasă, în România” – Foto Facebook
Torje Iuliu este de parere că presiunea publică și investigațiile din cazul Pantelimon vor transforma medicina din România, amplificând practicile defensive ale medicilor și afectând atât calitatea îngrijirii, cât și viitorul sistemului medical.
„Vânătoarea de vrăjitoare: Efectele opresiunii publice asupra medicilor din cazul Pantelimon. Cazul de la Spitalul Pantelimon, în care o echipă de medici a fost supusă unei presiuni publice și investigații intense, reprezintă un punct de cotitură în modul în care medicina este practicată în România.(…) Medicii, temându-se de posibile litigii, acuzații sau sancțiuni, adoptă adesea un comportament defensiv în practică. Aceasta înseamnă că, în loc să ia decizii bazate exclusiv pe cele mai bune interese ale pacientului, ei pot alege să urmeze un protocol mai sigur pentru a se proteja de eventuale repercusiuni legale sau mediatice. Aceasta se traduce prin investigații și tratamente suplimentare, chiar și atunci când acestea nu sunt neapărat necesare, pentru a se asigura că toate bazele sunt acoperite.”, scrie dr. Torje Iuliu.
https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Ftorje.iuliu%2Fposts%2Fpfbid01QzzpAyCoe9XfT126jUcf6K7iuVePoH1ErYEBzk6rYWxcexLQizFT7bVyNDcFnATl&show_text=true&width=390
Ce impact va avea asupra pacienților critici
Dr. Torje Iuliu, medic primar ATI Germania spune că, evenimentele recente ar putea determina medicii să evite deciziile riscante, chiar și atunci când sunt necesare pentru salvarea vieților, având efecte devastatoare asupra pacienților critici:
„1. Întârzierea tratamentului: Medicii pot amâna intervențiile care ar putea salva viața pacientului, de teama unor acuzații ulterioare, preferând să consulte mai mulți specialiști sau să efectueze mai multe teste înainte de a acționa. Acest lucru poate duce la pierderea unor momente critice în tratarea afecțiunilor grave.
2. Sub-tratament: În loc să adopte tratamente agresive, care au șanse mai mari de a salva pacientul dar implică și riscuri mai mari, medicii pot alege să urmeze calea cea mai sigură, care însă nu este neapărat cea mai eficientă. Acest lucru este extrem de problematic în cazuri în care o intervenție rapidă și decisivă este esențială.
3. Suprainvestigații și tratamente inutile: Pentru a se proteja, medicii ar putea ordona teste și proceduri care nu sunt necesare, doar pentru a avea o „acoperire” completă în cazul unei investigații ulterioare. Aceasta nu doar că îngreunează sistemul medical, dar poate duce și la complicații pentru pacienți și la costuri suplimentare.
4. Pierderea încrederii între medici și pacienți: Odată ce medicii devin ultra-defensivi, relația lor cu pacienții poate suferi. Pacienții pot percepe ezitarea medicilor ca o lipsă de competență sau de angajament, ceea ce poate deteriora grav încrederea în sistemul medical.”, a evidențiat medicul primar ATI.
Citește și: Pacienți versus medici în scandalul „Spitalul Pantelimon”. Pe cine să crezi
Exodul medicilor
Torje Iuliu subliniază că scandalul de la Spitalul Pantelimon a transformat plecarea în străinătate dintr-o opțiune într-o necesitate pentru medici, care percep acum munca lor ca neapreciată și riscantă.
„Într-un sistem deja afectat de deficit de personal medical, această migrare a medicilor va duce la:
1. Un vid de competență: Medicii experimentați, care se simt subapreciați și expuși în România, vor căuta locuri de muncă în alte țări, unde sistemele medicale sunt mai bine echipate , iar în urma lor, rămâne un gol de competență greu de umplut.
2. Saturarea personalului rămas: Medicii rămași vor trebui să facă față unui volum și mai mare de muncă, ceea ce va duce la burnout, scăderea calității îngrijirii și, în final, la o presiune și mai mare pe sistem.
3. O deteriorare generală a serviciilor medicale: Cu mai puțini medici disponibili, timpul de așteptare pentru consultații și tratamente va crește, iar calitatea îngrijirii va scădea inevitabil. În plus, pacienții critici vor suferi cel mai mult, deoarece lipsa personalului medical calificat și ultra-defensivitatea existentă vor împiedica intervențiile rapide și eficiente.”, adaugă acesta.
„Efectele „vânătorii de vrăjitoare” împotriva medicilor din cazul Pantelimon se vor resimți adânc de tot în calitatea actului medical din România. Medicina defensivă, care deja era o problemă, se va transforma într-o practică ultra-defensivă, iar medicii vor fi și mai tentați să plece din țară. Aceste schimbări vor avea consecințe dezastruoase asupra sistemului de sănătate și, cel mai grav, asupra pacienților care depind de un sistem medical eficient și bine gestionat. Concluzia concluziilor: Omnis actio habet consequentiam.. Noapte bunā , România!”, conchide tânărul doctor din Germania.
Zeci de medici din Franța le apară pe doctorițele de la Spitalul Pantelimon
Zilele trecute, un grup de peste 80 de medici români din Franța a susținut public că medicii arestați în cazul Spitalului Sf. Pantelimon au fost supuși unei presiuni nejustificate.
Ei subliniază complexitatea deciziilor din terapie intensivă și compară situația din România cu legislația franceză, care reglementează și limitează intervențiile în cazurile terminale pentru a evita „îndârjirea terapeutică.”
„Intervin în spațiul public, din păcate, persoane care nu par să aibă acel minim de pregătire profesională în ceea ce privește înțelegerea funcționării unei unități de Terapie Intensivă și a particularităților acestui serviciu, ale patologiilor caracteristice și care totuși se pronunță asupra competențelor și deciziilor luate de acești medici, colegii noștri…Din nefericire, moartea în reanimare (terapie intensivă) face parte din cotidianul nostru ca medici. În fiecare zi, medicii ATI sunt confruntați cu decizii de viață și de moarte, într-o lume în care resursele materiale, fizice și umane sunt limitate, și în care tendința este de a fi cât mai invazivi și agresivi în tratamentele propuse pacienților” se arată în scrisoarea deschisă.
Medicii din Franța cer înființarea unui cadru legal similar în România pentru a proteja atât pacienții, cât și echipele medicale în astfel de situații dificile.
Ei subliniază lipsa unui protocol clar pentru îngrijirea pacienților terminali, ceea ce conduce la influențe necorespunzătoare din partea cutumelor religioase și a practicilor învechite. Țara noastră este una dintre puținele țări europene fără reglementări actualizate în acest domeniu, se confruntă cu deficiențe semnificative în consimțământul informat și aplicarea standardelor internaționale de Good Clinical Practice (GCP). Progresul în actualizarea protocoalelor a fost limitat, lăsând loc pentru variații și interpretări în tratamentele aplicate pacienților în faza terminală, așa cum atrăgea atenția psihiatrul Gabriel Diaconu.
Cazul Pantelimon
Amintim că două doctorițe de la Secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzate de tentativă de omor și omor calificat, în timp ce o asistentă a fost plasată sub control judiciar pentru mărturie mincinoasă.
Judecătorul a decis arestarea preventivă a celor două doctorițe, acuzându-le că au acționat intenționat pentru a provoca moartea unui pacient de 54 de ani prin scăderea bruscă a dozei de noradrenalină. Perchezițiile au relevat dovezi că doctorițele au încercat să șteargă probe și să îngreuneze ancheta, iar injectomatul a fost oprit timp de 10 ore. Specialiștii INML au confirmat că scăderea bruscă a noradrenalinei a fost direct legată de decesul pacientului.
Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis că există o probabilitate de peste 99% ca moartea să fi fost cauzată de scăderea dozei de noradrenalină.
„Probabilitatea ca decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare progresivă a stării pacientului în cursul spitalizării pe secţia de ATI. Acesta este un grad de probabilitate extrem de înalt, care se atinge rareori în analizele privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale, motiv pentru care concluziile medico-legale au fost atât de inechivoce„, evidențiază medicii legiști.
adevarul.ro
