„Salariada”, cum i se spune acum mişcării revendicative pre-electorale, în care cifrele vehiculate de sindicate sunt ameţitoare – fără nici o legătură cu posibilităţile ţării – (Federaţia sindicală din sănătate cere 60%) îşi continuă marşul fără nici o oprelişte, care dacă s-ar îndeplini, ar duce direct în prăpastie. Nu este suficientă criza financiară mondială, ce a reverberat şi în România, apoi deteriorarea dramatică a ratei de schimb a leului în raport cu principalele valute, acum se mai doreşte cu frenezie şi inflaţie. În acest fel, creşterea economică se va opri, iar investitorii străini ne vor ocoli ca pe ţările din Africa. Dorim, deci, ca anul 2009 să semene cu 1998, când România era în pericol să fie considerată în încetare de plăţi.
 

Orbirea clasei politice, determinată de interese strict electorale, atinge dimensiuni greu de conceput. Îl auzeam la Antena 3 pe un lider sindical, care întrebat despre „munca decentă”, a demonstrat că singurul lucru care îl preocupă este ca nu cumva „legea celor 50%” să nu se pună în aplicare. Printre altele arăta că dascălii trebuie să-şi cumpere cărţi, ceea ce este perfect adevărat, dar a uitat subit că profesorii primesc echivalentul a 100 de Euro – pe lângă retribuţie – tocmai pentru a se pregăti profesional. Desigur, primum vivere, deinde filosofare, dar cantonarea exclusiv în această zonă este inacceptabilă. Munca decentă înseamnă şi să funcţionezi în spaţii didactice decente, să nu dai meditaţii, pe bani, propriilor elevi, să vii la timp şi pregătit la ore, etc., etc. Creşteri salariale rezonabile sunt cele care au resurse asigurate în bugetul de stat şi nu paralizează investiţiile, încadrându-se în politica macroeconomică responsabilă a oricărui guvern. Grav este faptul că şi parlamentarii PNL – inclusiv incompetentul şi revocatul Adomniţei – s-au desolidarizat de propriul guvern. Cât priveşte pe domnul Geoană, să-l lăsăm să viseze, în continuare, la zilele când primul cosmonaut român va ridica steagul naţional în spaţiul cosmic.
 
Vai de oamenii politici care nu-i ascultă pe economişti! Să nu uităm că Imperiul sovietic s-a prăbuşit nu fiindcă americanii au utilizat arma nucleară, ci a făcut implozie, deoarece nu a rezistat concurenţei economice cu cea mai mare putere capitalistă, SUA, în condiţiile în care Rusia a avut şi are bogăţii uriaşe, în special petrol şi gaze.
 
Un om politic clujean, pe care dealtfel îl apreciez, declara ritos că prin majorarea salariilor din învăţământ cu 50% le redă demnitatea dascălilor. Mi-am adus aminte că partidul dumnealui, în ultimii 4 ani, a dat vreo doi miniştrii, care puteau să se implice în acest demers cu mai multă eficienţă. Nu văd cum un viitor guvern, din care probabil va face parte PDL, va putea plăti salariile acordate generos şi în unanimitate de parlamentari într-o şedinţă, la care s-au adăugat lacrimile de emoţie ale doamnei Andronescu, care a trecut şi ea pe la Ministerul Învăţământului. Dacă mişcarea în lanţ nu va fi oprită, sfârşitul anului 2009 va fi marcat de imagini de coşmar. În timpul republicii de la Weimar, nemţii mergeau la magazin cu căruciorul, în care erau depozitaţi banii ce urmau să servească la plata cumpărăturilor. Cine uită lecţiile istoriei, are toate şansele să le repete.
 
Atitudinea clasei politice mă face să reflectez la un episod dintr-o povestire orientală. La un moment dat, un scorpion vroia să treacă râul şi cum nu ştia să înoate i-a cerut unei broaşte să-i facă acest serviciu. Pe la mijlocul râului scorpionul a înţepat-o. Consternată, broasca i-a spus pasagerului: dar ştii că vei muri şi tu? Acesta i-a răspuns: mi-am asumat acest risc. Singurul lucru care mă interesează este să pieri tu, broască.
 
Pe viitorii parlamentari uninominali îi interesează numai voturile, şi nimic altceva.

Adrian Man

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here