La începutul acestui an, membrii unei familii din Cluj-Napoca au fost condamnați pentru o evaziune fiscală de peste 3,3 milioane de euro. Printre ei se află și Timea Deszo, fiica ”șefului grupului”, Ștefan Sukdos. Cel din urmă a primit cea mai mare pedeapsă: șapte ani de închisoare cu executare și plata unor daune de peste 3,5 milioane de euro. O parte dintre cei implicați au plătit un prejudiciu de aproape 100.000 de euro și au primit pedepse cu suspendare. Timea, care a primit 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală s-a adresat, prin avocat, Curții Constituționale spunând că pedepsele pentru evaziune fiscală sunt prea aspre și că există numeroase infracțiuni mult mai grave pentru care legea prevede pedepse mai blânde, cum ar fi violul.

Stefan Sukosd.

Pedepse aspre în România

România, de ani buni, se luptă cu evaziunea fiscală, una dintre cele mai întâlnite infracțiuni economice atât în plan intern, cât și în plan extern, modalitățile de a ”fenta” statul fiind atât de numeroase încât organele abilitate abia fac față în lupta împotriva ei.

De altfel, de-a lungul anilor, specialiștii în domeniu susțineau că evaziunea fiscală, ca fenomen, în România, depășește 10-12% din Produsul Intern Brut.

Pentru ca fenomenul evaziunii fiscale să fie diminuat, în România legiuitorii au decis să pedepsească exemplar pe cei care comit asemenea infracțiuni economice. Astfel, în România, infracțiunea de evaziune fiscală (definită în art. 9 din legea specială) este pedepsită numai cu închisoarea, de la 2 la 8 ani în cazul unui prejudiciu de până la 100.000 euro, de la 7 la 13 ani pentru un prejudiciu de până la 500.000 euro și de la 9 la 15 ani pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro. Pentru ca cel dovedit ca evazionist fiscal să ”scape” mai ieftin, în cazul achitării sumelor solicitate de către partea civilă în procesul penal până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.

Prin urmare,  Dezso (fostă Sukosd) Timea, condamnată la închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală susține că aceste pedepse sunt mult prea mari și a încercat la Curtea Constituțională să arate că articolul care stabilește pedepsele respective este neconstituțional.


Mai mulți clujeni au fost condamnați la începutul acestui an de Curtea de Apel Cluj pentru o evaziune fiscală. Stefan Sukosd a primit cea mai mare pedeapsă: șapte ani de închisoare cu executare și plata unor daune de peste 3,5 milioane de euro, bani proveniți din evaziunea fiscală realizată prin intermediul firmelor SC Banane Distrib SRL şi SC Bananas Garden SRL. Singura pedeapsă de închisoare cu executare a fost primită de Stefan Sukosd, cel care dirija rețeaua evazionistă. El a primit 7 ani de închisoare cu executare și obligația de a plăti un prejudiciu de peste 15,7 milioane de lei. Ceilalți inculpați au primit pedepse cu suspendare, iar doi dintre ei au plătit un prejudiciu de aproape jumătate de milion de lei.

Dezso (fostă Sukosd) Timea  și Lukacs Janos au fost condamnați la câte 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală.

De asemenea, Vana Dan Traian a fost condamnat la 3 ani de închisoare sub supraveghere, iar Ienei Rebeka și Moceanu Alina au primit o pedeapsă de 1 an și 6 luni de închisoare sub supraveghere.

Condamnați definitiv, inculpații au cerut rejudecarea procesului, însă instanța supremă a respins recursul în casație.

Evaziunea fiscală prea aspru pedepsită?

Dezso Timea, prin avocat, susține că este neconstituțional un articol din legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale pentru că limitele de pedeapsă nu sunt proporționale cu fapta incriminată, ce se încadrează în categoria formei agravate a infracțiunii de evaziune fiscală.

Aceasta se referă la articolul 9 alineatul 2 și 3 care prevede că:

  • ”Dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
  • Dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani”.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, Dezso Timea susține că ”sancțiunile de drept penal trebuie să fie astfel stabilite de lege încât să reflecte periculozitatea faptei și a făptuitorului și să asigure realizarea scopurilor acestor sancțiuni. Cu alte cuvinte, consecințele angajării răspunderii penale trebuie să fie proporționale cu situațiile care au antrenat această răspundere. Principiile constituționale ale legalității pedepsei și proporționalității acesteia se impun în primul rând legiuitorului, în procesul legislativ al stabilirii sancțiunii legale incidente, fiind necesar să se stabilească un echilibru între periculozitatea abstractă a faptei și restrângerea exercițiului drepturilor făptuitorului (…).
Limitele actuale de pedeapsă prevăzute de lege pentru formele agravate ale infracțiunii de evaziune fiscală sunt vădit neconstituționale. Acest lucru intră în contradicție cu prevederile art. 23 alin. (12) și art. 53 alin. (2) din Constituție privind legalitatea și proporționalitatea sancțiunilor de drept penal. Totodată, sunt încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece nu există infracțiuni contra patrimoniului (chiar și cele care produc consecințe deosebit de grave), infracțiuni de serviciu ori de corupție pentru care legea să reglementeze pedepse atât de mari. În același timp există numeroase infracțiuni de gravitate indiscutabil mai mare pentru care legea prevede pedepse mai blânde (de exemplu, violul sau violul în formă agravată).

Tratamentul sancționator prevăzut de dispozițiile de lege nu respectă nici cerințele existente la nivelul Uniunii Europene. Directiva 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prin mijloace de drept penal prevede că, în cazul evaziunii fiscale care implică un prejudiciu sau un avantaj semnificativ, statele membre trebuie să prevadă un maxim special al pedepsei închisorii de cel puțin 4 ani. Or, dispozițiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 241/2005 prevăd un maxim special de patru ori mai mare decât cel considerat suficient de către Uniunea Europeană.

Văditul caracter inechitabil, flagrant discriminatoriu și contrar principiului constituțional al legalității pedepsei, al principiului proporționalității sancțiunii penale și al principiului egalității în fața legii a fost recunoscut și de către Guvern. Curtea Constituțională a constatat că apărarea prin mijloace de drept penal a ordinii constituționale ține de competența Parlamentului. Cu toate acestea, intră în atribuțiile Curții Constituționale verificarea modului în care politica penală configurată de legiuitor se reflectă asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în vederea respectării unui just echilibru în raport cu valoarea social ocrotită”, se arată în excepția ridicată de Timea Deszo.

Ce spune Curtea Constituțională?

Curtea Constituțională arată că Parlamentul est liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Pe scurt, Curtea nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului.

”Stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii printre care și frecvența fenomenului infracțional

Curtea nu poate sancționa o eventuală lipsă de corelare între tratamentul sancționator al infracțiunilor prevăzute la art. 9 din Legea nr. 541/2005 și optica legiuitorului reflectată în ansamblul tratamentului sancționator reglementat de Codul penal și de Legea nr. 187/2012. Astfel, menținerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, în forma agravată, și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific.
În ceea ce privește susținerea că există numeroase infracțiuni de gravitate indiscutabil mai mare pentru care legea prevede pedepse mai blânde (de exemplu, violul), Curtea Constituțională arată că, ”Constituția nu stabilește mijloacele juridice prin care trebuie realizată ocrotirea valorilor sociale, acestea fiind lăsate la aprecierea legiuitorului, având în vedere că politica penală a statului poate avea diverse imperative și priorități în diferite perioade de timp, determinate de frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale.

Pe de altă parte, legiuitorul nu are competența constituțională să reglementeze infracțiuni într-o manieră care să consacre o disproporție vădită între importanța valorii sociale care trebuie ocrotită și cea care trebuie limitată, întrucât, în caz contrar, s-ar ajunge la nesocotirea acesteia din urmă”, arată Curtea Constituțională.

Evaziunea cu banane

Evaziunea fiscală se realiza prin intermediul firmelor SC Banane Distrib SRL şi SC Bananas Garden SRL. Prin intermediul reţelei a fost tranzacţionată marfă de peste 70 de milioane care a fost vândută fără a fi înregistrată legal în contabilitate, prin intermediul mai multor firme-fantomă. DIICOT Cluj ştia de activitatea infracţională încă din 2011, dar cei de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj au reuşit să construiască cazul abia trei ani mai târziu.

În cursul procesului, inculpata Timea Deszo și-a recunoscut faptele comise și a dat declarații împotriva tatălui său.

Potrivit anchetatorilor, prejudiciul cauzat Statului Român de către familia Sukosd, câțiva angajați cu funcție de conducere și Vana Dan Traian, partenerul lui Ștefan,  se ridică la peste 15 milioane de lei (sumă ce reprezintă doar TVA-ul necolectat de Statul Român). Cu alte cuvinte, pe ”factura” lui Sukosd se găsesc cantități de banane aduse ilegal în România și distribuite, ale căror valoare sare de 60 de milioane de lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here