Alexandru Uioreanu, fiul fostului şef al CJ Cluj, Horia Uioreanu, a fost condamnat de magistraţii Tribunalului Cluj la o pedeapsă cu suspendare în dosarul de trafic de droguri în care a fost trimis în judecată încă din decembrie 2012, dar şi la urmarea unui tratament de dezintoxicare. Alexandru Uioreanu a fost arestat preventiv în decembrie 2012 pentru acuzaţia de trafic de droguri. După ce a stat în arest preventiv o lună de zile, el a fost eliberat cu condiţia să nu se mai întâlnească cu persoane care consumă droguri şi să nu mai frecventeze localuri în care se vând stupefiante. El nu a respectat condiţiile impuse şi a fost rearestat. Pe de altă parte, Uioreanu jr a luat despăgubiri de 3.000 de euro pentru că la puşcărie nu-i de stat.
Chiar dacă a fost condamnat cu suspendare în primul dosar de trafic de droguri, Alexandru Uioreanu riscă o condamnare cu executare dacă va fi găsit vinovat în cel de-al doilea dosar apărut în urma unei petreceri cu droguri pe care a organizat-o la o casă de vacanţă a părinţilor săi. În cursul anului trecut, Alexandru Uioreanu este acuzat că ar fi găzduit la cabana părinţilor de la Tarniţa petreceri unde se consumau etnobotanice. Dacă el va fi găsit vinovat în acest dosar condamnarea dată de magistraţi ar putea fi cu executare.
În dosarul în care tocmai a fost condamnat, iniţial, Curtea de Apel Cluj hotărâse în 13 septembrie 2013, condamnarea lui Alexandru Uioreanu la o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să schimbe sentinţa.
Alexandru Uioreanu a fost ridicat de anchetatori în 19 decembrie 2012, fiind acuzat de trafic de droguri, şi a fost reţinut de procurorii DIICOT – Structura Teritorială Cluj.
Fiul lui Horea Uioreanu a fost suspectat că ar fi vândut haşiş în unităţi de învăţământ. Ulterior, el a fost arestat preventiv, alături de alte două persoane cercetate în acelaşi dosar, de Tribunalul Cluj. Instanţa arăta în motivarea sentinţei că „Alexandru Uioreanu a recunoscut cu sinceritate învinuirea adusă, declarând că este consumator de droguri de risc şi, în acest context, în cursul anului 2012, în mod frecvent a oferit cu titlu gratuit sau contra cost droguri de risc către mai multe persoane”.
În 3 ianuarie 2013, Tribunalul Cluj a prelungit cu 20 de zile mandatul de arestare emis pe numele acestuia, însă în 11 ianuarie 2013 a admis cererea de eliberare pe cauţiune a lui Alexandru Uioreanu, cauţiunea fiind stabilită la 10.000 de lei. Decizia a fost contestată de procurori, iar Curtea de Apel Cluj a admis recursul, astfel că Uioreanu nu a fost atunci eliberat. La sfârşitul lunii ianuarie 2013, Alexandru Uioreanu a fost eliberat din arest.
Coincidenţe politice
În 07 iulie 2013, Horia Uioreanu şi-a anunţat intenţia că vrea să candideze la alegerile din septembrie pentru şefia filialei judeţene a PNL Cluj.
„În discuţiile avute lunile trecute, dacă îmi depun candidatura la preşedinţia filialei judeţene Cluj a PNL la alegerile din 14 septembrie, am spus că voi avea discuţii cu primarii, cu consilierii şi, dacă voi avea susţinere, voi cugeta asupra candidaturii. Anunţ acum intenţia de a candida, de a începe discuţii pentru formarea unei echipe care să mă susţină. Avem paşi mari de făcut anul viitor, de a avea rezultate importante la alegerile europarlamentare de anul viitor şi la cele prezidenţiale, pentru alegerea lui Crin Antonescu ca preşedinte al României”, a spus Uioreanu în cadrul conferinţei de presă în care şi-a anunţat candidatura.
În acelaşi timp, actualul preşedintele al filialei judeţene clujene, senatorul Marius Nicoară, a declarat că nu o să mai candideze la conducerea filialei, dar că îşi rezervă dreptul de a mai face parte din echipa de conducere a filialei.
„Am condus timp de 12 ani PNL Cluj şi a intervenit uzura şi oboseala unei asemenea funcţii. Nu voi mai candida pentru un nou mandat de preşedinte al filialei judeţene la alegerile din 14 septembrie şi mă bucur că Horea Uioreanu are energia de a candida pentru această funcţie. Nu fac un pas în spate, ci unul lateral, voi rămâne în noua echipă. Eu am dus sus ştacheta, PNL Cluj a ajuns cel mai puternic partid din judeţul Cluj. Am convingerea că noua echipă va fi una performantă şi va atinge obiectivele propuse, un rezultat bun la europarlamentare şi prezidenţiale”, a spus Nicoară.
La o săptămână de la acest anunţ oficial, poliţiştii au făcut cerere de rearestare a fiului lui Uioreanu.
Una dintre condiţiile condamnării cu suspendare a fost ca Alexandru Uioreanu să nu se mai întâlnească cu prietenii lui. Poliţiştii de la Antidrog l-au filat zi şi noapte şi, la un moment dat, când tânărul s-a întâlnit cu unul dintre amicii lui, poliţiştii au făcut o cerere de rearestare pentru nerespectarea condiţiilor din condamnare. Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au admis de îndată cererea de rearestare şi au dat o soluţie favorabilă poliţiştilor.
Condamnare cu suspendare
Potrivit sentinţei, ”în baza art. 386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor Uioreanu Horea Alexandru, Ferenc Nagy şi Gyongyever Nagy. (…) Condamnă pe inculpatul Uioreanu Horea Alexandru, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc la pedeapsa de 8 luni închisoare. Condamnă pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu la pedeapsa de 2500 lei amendă penală. Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare şi stabileşte termen de încercare de 2 ani şi 8 luni – potrivit art. 110 C.pen., care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe. (…) În baza art. 863 alin. 2 C. pen. impune inculpatului obligaţia de a se supune măsurilor de tratament în scopul dezintoxicării. Se atrage atenţia inculpatului că săvârşirea unei noi infracţiuni intenţionate în interiorul termenului de încercare sau nerespectarea cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiei impuse în temeiul art. 863 C.pen au drept consecinţă revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de mai sus şi executarea acesteia în detenţie alături de pedeapsa pentru noua infracţiune. Dispune confiscarea specială de la inculpat a sumei de 2080 lei, dobândită în urma comercializării drogurilor de risc către suspecţii: V.P.P.L.L., (20 ţigări cu cannabis x 30 lei/ţigara plus 2 grame cannabis x 60 lei/gram = total 720 lei), Z.H.C.(16 grame cannabis x 70 lei/gram = 1120 lei) şi T.T.I. (4 grame cannabis x 60 lei/gram = 240 lei). (…) Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 20.03.2017”, arată soluţia pe scurt a sentinţei.
Uioreanu senior a luat şase boabe
În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.
Procesul de corupţie în care unul din inculpaţi este Horea Uioreanu a început, în 2 martie, la Tribunalul Cluj, după nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată. Anul trecut, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat, joi, la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, sentinţa nefiind definitivă.
Alexandru Uioreanu a luat 3.000 de euro de la CEDO
Pe de altă parte, după ce a dat statul român în judecată pentru condiţiile din puşcărie, Alexandru Uioreanu a câştigat un proces împotriva statului român la CEDO şi a primit despăgubiri în valoare de 3.000 de euro. Avocatul Lucian Criste a spus că demersurile la CEDO au fost începute în ianuarie 2014 şi că Alexandru Uioreanu, clientul său, s-a plâns de condiţiile în care a fost transportat, când era arestat preventiv pentru trafic de droguri, de la Cluj la Bucureşti, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde avea termen în proces.
„Condiţiile în care sunt transportaţi deţinuţii sunt inumane şi, din această cauză, mulţi inculpaţi refuză să se prezinte în faţa Înaltei Curţi. Plângerea noastră a avut ca obiect tocmai un astfel de transport când clientul meu a fost cazat peste noapte în Penitenciarul Aiud în camere de tranzit. În aceste camere de tranzit condiţiile sunt cum nu se poate mai proaste, de multe ori condamnaţii definitiv sunt cazaţi în acelaşi loc cu persoanele arestate preventiv, deci România nu are remedii interne la astfel de probleme”, a declarat Lucian Criste.
Sebastian Albescu
