Echipa de box a CSM Cluj riscă să se antreneze pe străzile clujene din orașul de cinci stele

 Nu reprezintă o noutate faptul că sportul din România se află la coada clasamentului când vine vorba de performanță. Această realitate nu este cauzată din absența sportivilor talentați, motivul principal stând în lipsa investițiilor adecvate din partea autorităților pentru dezvoltarea infrastructurii sportive, asigurând, astfel, un mediu pentru pregătirea celor care vor să facă performanță la nivel înalt.

Nu putem să trecem cu vederea că țara noastră are o bogată tradiție în diferite sporturi, de la gimnastică și până la atletism. Să nu vorbim de fotbal, unde, în anii de glorie, echipele românești făceau legea în cupele europene. Din păcate, succesul în competițiile internaționale este aproape invizibil în prezent, iar cauzele acestui fenomen pot fi găsite în deficiențele care afectează infrastructura sportivă din întreaga Românie. 

Un exemplu elocvent al problemelor cu care se confruntă sportul de performanță este și cel din Cluj-Napoca, mai exact este vorba despre situația grupului de box de la Clubul Sportiv Municipal (CSM) Cluj. Dacă alți sportivi din țări vecine au norocul să beneficieze de facilități moderne de antrenament și asistență specializată,  grupul de box de la CSM Cluj a trebuit să se descurce în condiții dificile. Această situație nu a făcut decât să sublinieze lipsa investițiilor în infrastructura sportivă și lipsa interesului autorităților pentru dezvoltarea sportului de performanță.

Mai exact, pe 27 mai 2022, conducerea CSM Cluj-Napoca a trimis o cerere către Consiliul Județean Cluj prin care a cerut accesul la sala de antrenamente de box a școlii speciale „Samus” Cluj-Napoca, sală care Alin Tișe le-a oferit-o celor de la CSM atunci când s-a aprobat demolarea Stadionului Municipal, lucru care a avut loc în 2008. Un lucru despre care trebuie vorbit aici este că de ce conducerea Consiliului Județean nu a venit cu o altă propunere, mult mai bună, pentru a oferi condiții mai moderne celor care vor să facă performanță în sport. La această întrebare încă nu avem răspuns. 

În sala de la școala specială, până când a intrat în reabilitare, s-au pregătit sportivii de la secția de box, aceștia obținând numeroase rezultate notabile: au fost campioni naționali, europeni și mondiali. Mai mult, conducerea CSM Cluj a amintit că sala a fost dotată cu materiale și obiecte sportive din bugetul propriu, inclusiv ring de box pentru antrenamente care l-au montat pe bazinul de înot dezafectat. Să reamintim, sala respectivă nu era o sală de sport a școlii, ci una lăturalnică ce a fost folosită ca magazie, neputând folosi bazinul de înot. 

La mai bine de un an și ceva, în 26 septembrie 2023, Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca a revenit cu o cerere la Alin Tișe prin care cere continuarea activității în spațiul de la Școala Specială Samus, având în vedere că secția de box și-a desfășurat activitatea timp de 8 ani, pentru antrenarea copiilor din cadrul școlii și din întreg județul Cluj. 

Mai mult decât atât, ca într-un strigăt de disperare, cei de la CSM Cluj-Napoca au precizat că spațiul respectiv nu va suporta modificări în ceea ce privește reabilitarea adusă în momentul de față, angajându-se, totodată, să achite toate costurile: apă, electricitate, încălzire. 

„Război” împotriva sportului clujean

Transformarea stadionului Cluj Arena într-un „adevărat Mall”, cu cafenele și restaurante, reprezintă lovitura de grație pentru activitățile sportive care sunt ținute în viață de aparate. 

În loc să ofere sportivilor spațiile adecvate pentru antrenamente, autoritățile locale au ales să se orienteze spre profit, ați auzit bine. Marele stadion a fost transformat într-un „Mall” pentru clujeni, transformându-l într-o destinație de divertisment, în timp ce sportivii se chinuie în spații improvizate. 

Este de neînțeles cum cei care au puterea de decizie au ales să ignore nevoile sportivilor și să se concentreze exclusiv pe generarea de venituri pentru bugetul local. Sportul de performanță necesită facilități de top, dar autoritățile locale par să nu înțeleagă acest lucru. Cât de departe vor merge autoritățile locale pentru a face profit, în detrimentul sportului de performanță?

Pe site-ul Clubului Sportiv Municipal Cluj-Napoca, la secțiunea cei mai buni sportivi, sunt trecuți primii 10 sportivi ai CSM pe anul 2020, iar acum este 2023. Înainte de asta, ultimul „update” a fost în 2015. Cu toate acestea, la secțiunea știri există câteva informații cu privire la ultimele reușite a sportivilor din diferite domenii. 

Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj, condusă de un fost agent de pază, de profesie mecanic 

Minuni au loc în fiecare zi la noi în țară, în special când vine vorba de sportul clujean. Dacă facem o trecere rapidă la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj, directorul instituției, Ovidiu Chifor, care a avut inițial o carieră ca mecanic, și-a descoperit „pasiunea pentru sport” de-a lungul timpului, cu siguranță, în perioada cât timp era agent de pază. 

 În 2012 a devenit inspector la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj, iar trei ani la distanță, în 2015, a ajuns marele șef al direcției. Trebuie să amintim faptul că stimabilul domn a ratat de mai multe ori concursul pe post pregătit special pentru el unde, culmea, a candidat singur. Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj nu are nevoie de un mecanic, ci de un sportiv care să readucă la viață toate domeniile sportive. Dacă aruncăm o privire pe site-ul direcției, djstcluj.ro, la programe și strategii, găsim un document de 40 de pagini cu „povești de adormit copii”, fără să existe măsuri clare, precise, care să scoată sportul clujean de la aparate.

Ce a făcut domnul Chifor pentru sportul clujean? Să transforme Sala Sporturilor „Horia Demian” într-o încăpere cu haine? Managementul care lasă de dorit afectează profund toate domeniile sportive, și ne minunăm de ce, aproape de fiecare dată, nu reușim să scoatem capul în lume cu sportivii noștri. 

Reamintim că Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj are în subordine Sala Sporturilor „Horia Demian”, Sala de Gimnastică „Sonia Iovan” și complexul de cazare pentru sportivi și tineri. 

Pentru a vă face o imagine asupra situației dezastruoase în care se află Sportul, trebuie să amintim faptul că bugetul din ultimii ani s-a situat mereu între 0,025 și 0,044% din PIB. Mai mult,  deprofesionalizarea are ca motiv banii puțini și lipsa programelor de perfecționare. Printre acestea trebuie să amintim și de lipsa unor proiecte și măsuri clare pentru ca sportul românesc să fie relansat. 

Cea mai mare problemă este reprezentată de dezinteresul total al politicienilor față de segmentul Sport și Tineret. Reamintim că în 2019, bugetul Ministerului Tineretului și Sportului a fost de abia 658 de milioane de lei, iar majoritatea banilor s-au dus pentru plata angajaților.