Ecologiștii spun că în România patrimoniul natural este tratat de autorități cu o indiferență totală și spun că râurile din Carpații de Curbură sunt grav amenințate de amenajarea hidroenergetică Siriu-Surduc. Din acest motiv, la Cluj ecologiștii se judecă cu Hidroelectrica ”pentru salvarea unuia dintre puținele râuri rămase naturale”.

O amenajare hidroenergetică ceaușistă, ”Siriu-Surduc”, prevedea mutilarea a 6 râuri: Bâsca Mare, Buzău, Siriu, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala, adică distrugerea rețelei hidrografice de pe un areal enorm din Carpații de Curbură. A venit Revoluția, apoi lucrările au fost reluate târziu și cu un ritm scăzut, așa că Bâsca Mare, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala încă mai curg libere. Dar amenințarea este iminentă acum pentru râul Bâsca Mare.

În aprilie 2019, participanții la Balkan Rivers Tour IV au coborât râul, iar acești caiaciști experimentați, care au coborât râuri din toate colțurile lumii, au etichetat râul Bâsca Mare ca fiind un râu de clasă mondială.

Componenta amenajării hidroenergetice Siriu-Surduc care amenință râul Bâsca Mare este denumită ”treapta Surduc – Nehoiașu” și arată ca o microhidrocentrală amplificată la paroxism. Prevede o captare a râului Bâsca Mare sus în Covasna, prin barajul Surduc, un tunel de aducțiune până jos la Nehoiașu, în versantul stâng al Buzăului, și hidrocentrala Nehoiașu II. Prin urmare, râul Bâsca Mare urmează a fi secat fără să-și mai recupereze vreodată apele. În consecință, râul Bâsca Rozilei rămâne fără jumătate din debit.

Proiectul Hidroelectrica, contestat

În toamna anului trecut, Hidroelectrica se lăuda că a alocat 63 de milioane de lei pentru captarea râului Bâsca Mare, iar investițiile se vor ridica la 78 de milioane de lei. Lucrările au termen de finalizare în februarie 2023.

Ecologiștii reclamă faptul că proiectul include realizarea unui baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul ar devia râul, printr-un tunel de aducțiune, la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel, râul ar fi secat complet pe toată lungimea cursului din județul Buzău și ar fi lăsat doar Bâsca Rozilei, cu jumătate din debit. Galeria de aducțiune de pe Bâsca Mare ar afecta și râul Buzău, fiind un afluent al acestuia.
Suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei de arii naturale protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, 10 specii de pești ar putea pieri dacă barajul este finalizat, 4 dintre ele fiind specii protejate Natura 2000. Ecologiștii spun că ca fi afectată astfel și vidra și Carabus variolosus, o specie de gândac de apă pe cale de dispariție în România, specie pentru care a fost desemnat situl natura 2000 Penteleu.

Firma unui fost ministru și-a evaluat propriul proiect

Pentru întreaga treaptă Surduc-Nehoiașu nu s-a făcut nicio evaluare de mediu, ci a fost emis un acord de mediu în 2009 de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu care are la origine o evaluare de mediu facuta de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), condus de fostul ministru Dan Ioan Popescu.

Practic, ISPH, aceeași entitate care, pe vremea lui Ceaușescu, a proiectat această amenajare hidroenergetică și-au evaluat propriul proiect. Mai grav decât un conflict de interese este că atunci când a fost emis acordul de mediu, în 2009, când ISPH și-a evaluat propriul proiect era nu doar motiv de respingere a studiului de impact întocmit de ISPH, ci motiv de anulare a certificatului de atestare al evaluatorului. Eventualul abuzul în serviciu al funcționarilor de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu nu a fost anchetat de nimeni.

La Cluj se judecă dosarele pentru ”salvarea râului Bâsca”

În aprilie 2020, Asociația Declic a dat în judecată președintele Consiliului Județean Covasna, Consiliul Județean Covasna și Hidroelectrica SA București – Sucursala Argeș. Ecologiștii cu cerut Tribunalului Cluj suspendarea autorizației de construire a derivației Surduc-Nehoiașu.

Practic, pe baza acordului de mediu din 2009, menționat mai sus, CJ Covasna a emis autorizația de construire care acum este contestată în instanță.

La sfârșitul lunii aprilie, Tribunalul Cluj a respins cererea Asociației Declic care a făcut apel. În 9 septembrie va avea loc primul termen de judecată la Curtea de Apel Cluj.

Un alt proces a fost intentat tot de Asociația Declic împotriva acelorași părți, primul termen de judecată a avut loc în 2 septembrie 2020. Dosarul a fost deschis ”pentru salvarea râului Bâsca, și implicit a casacdei Cașoca de la secare”.

Practic, Declic cere oprirea proiectului hidrotehnic care prevede secarea a nu mai puțin de 9 cursuri de apă, în trei sub-grupe montane (Podu Calului, Penteleu și Munții Vrancei), în trei județe. Printre aceste 9 cursuri de apă se numără și râul Cașoca ce ar urma să fie secat și el pentru realizarea aducțiunii Bâsca Mare – Nehoiașu.

Biologul și activistul de mediu Călin Dejeu spune că Cascada Cașoca este amenințată cu dispariția.  

”Amenințarea vine de la proiectul ceaușist al hidrocentralei Nehoiașu II, al cărui titular este Hidroelectrica. Proiectul este de notorietate internațională mai ales pentru că vizează secarea râului Bâsca Mare.

Dar proiectul este mult mai grav, prevede secarea a nu mai puțin de 9 cursuri de apă, în trei sub-grupe montane (Podu Calului, Penteleu și Munții Vrancei), în trei județe. Printre aceste 9 cursuri de apă se numără și râul Cașoca. În documentația proiectului doar scrie sec, relativ la aducțiunea principală Bâsca Mare – Nehoiașu:

”Captări și aducțiuni secundare

Sunt prevăzute a se realiza un număr de 2 captări:
– Paltinu
– Cașoca”

Deci râul Cașoca va fi captat, pentru ca debitul său să ajungă în aducțiunea principală a hidrocentralei Nehoiașu II. Cum  aducțiunea principală pleacă de la un baraj cu pragul la 860 de metri altitudine, și cascada Cașoca este la cca. 740 de metri altitudine, este clar că proiectul prevede captarea râului Cașoca  amonte de cascadă, realativ aproape, deci cascada va rămâne fără apă. (…)

Cascada Cașoca mai are totuși o șansă. Autorizația de construire pentru barajul Surduc, element indispensabil al hidrocentralei pe derivație Nehoiașu II, este atacată în instanță de Asociația Declic.

Prima înfățișare în procesul împotriva ecocidului ceaușist din Munții Buzăului și Munții Vrancei este mâine, la Tribunalul Cluj (…)”, explică Călin Dejeu.

Inventatorul băieților deștepți din energie

Fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu este cunoscut ca și inventatorul ”băieților deștepți din energie”, afaceriști care au câștigat contracte preferențiale în detrimentul statului roman, iar Buzăianu este cel mai cunoscut astfel de ”băiat deștept”. Popescu și Buzăianu sunt unii dintre cei mai bogați și mai influenți jucători în domeniul energetic, fiind aproape imuni la anchetele de corupție.

Dupa ieșirea din politică, Dan Ioan Popescu a continuat să fie un jucător influent pe piața energiei, mai ales în ce privește contractele cu statul sau cu companii de stat. Potrivit unor date transmise de Hidroelectrica, în perioada 2009-2012, Institutul de Studii și Proiectari Hidroenergetice – ISPH SA, firma controlată de fostul ministru Dan Ioan Popescu, a încheiat contracte cu Hidroelectrica în valoare de aproape 130 de milioane de lei. În 2013, presa scria că Hidroelectrica semnase cel puțin 48 de contracte cu ISPH, prin încredințare directă, fără publicare prealabilă a unui anunț de participare. Contractele au continuat și în anii următori.

LegĂtura dintre Dan Ioan Popescu și omul de afaceri Bogdan Buzăianu este foarte strânsă. În primul rând, Bogdan Buzăianu este finul lui Dan Ioan Popescu. Însa cel mai important este că fostul ministru este cel care a girat așa-zisele contracte cu ”baieții deștepti” din energie. Astfel, în 2004, când ministru al industriei și resurselor era Dan Ioan Popescu, firmele deținute de Buzăianu a obținut contracte cu Hidroelectrica de cumpărare a energiei electrice la prețuri considerate prea mici față de cele de pe piață.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here