Astăzi, Curtea de Apel București a emis un ordin european de anchetă pentru identificarea locației în care Elena Udrea este încarcerată în Bulgaria. Ea trebuie audiată prin videoconferință în Dosarul Hidroelectrica, dar niciun organ judiciar nu a putut stabili în ce pușcărie din Bulgaria se află Udrea.

La termenul de luni al acestui mare proces de corupție în care Elena Udrea urma să fie audiată în calitatea sa de inculpat instanța a constatat că Tribunalul București,  instanța de la care a solicitat informații cu privire la localizarea persoanei condamnate Elena Udrea a arătat că nu are date concludente.

Tribunalul București este instanța de executare în cazul sentinței definitive a ICCJ din dosarul Gala Bute în care Elena Udrea a rămas cu cei șase ani de închisoare cu executare.

Astfel, Tribunalul este instanța care trebuie să pună în executare acea deciziei definitivă a ICCJ și de asemenea instanța care primește datele operative privind executarea efectivă a încarcerării.

În altă ordine de idei, în dosarul de la Curtea de Apel București instanța stă blocată cu finalizarea cercetării judecătorești, blocajul apărând după ce Elena Udrea a arătat că dorește să dea o declarație de inculpat în proces.

Cu o zi înainte de a se prezenta la CAB Udrea a fost prinsă în Bulgaria când încerca să treacă în Grecia, pe chiar în ziua în care ICCJ a stabilit definitiv că ea poate fi încarcerată la penitenciarul Târgșor.

Anterior fugii sale din România, în ziua în care ICCJ urma să pronunțe decizia definitivă în dosarul Gala Bute, Elena Udrea anunțase la CAB, în acest dosar, că dorește să dea declarație de inculpat.

Cu toate acestea fostul demnitar, prin apărătorii săi, a amânat două ori momentul, la două termene diferite, la ultimul termen arătând că trebuie să ajungă la instanța supremă la un dosar despre care se știa că este în imposibilitate de judecare și că se va amâna, potrivit stiripesurse.ro.

Sechestre menținute

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar și a stabilit că există în continuare motivele și temeiurile pentru care acestea au fost luate.

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menținute.

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanța din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curții.

Dosar blocat la final

Dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formațiunii atacau contractele dintre stat și compania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu este aproape de final.

În acest dosar judecătorul de caz a stabilit audierea Elenei Udrea după care urmau peldoariile finale înainte de rîmânearea în pronunțare.

„Afacerea” Hidroelectica

Curtea de Apel București a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,

Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.

De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.

Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.

Audieri pe bandă rulantă

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.

Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

– că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;

– că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;

– că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here