Universităţile clujene nu au simţit prea acut tragedia rezultatelor de la bacalaureat. Concurenţa a rămas crescută la Ştiinţe Politice, Drept sau Medicină, iar universităţile au strâns sume frumuşele din taxele de admitere. Numai Universitatea „Babeş-Bolyai” a avut aproape 1.600 de candidaţi, la unele facultăţi fiind înscrişi şi 6 pe un loc.
Admiterea la nivel licenţă la facultăţile clujene, încheiată la mijlocul lunii iulie, a evidenţiat interesul crescut al viitorilor studenţi în specializări pe care nu se dă în mod tradiţional o bătălie atât de strânsă. Astfel, la Ştiinţe Politice au fost înscrişi peste şase candidaţi pe un loc, pe când la Medicină nici măcar jumătate, competiţia fiind la nivel de 2,7 pe un loc.
În topul celor mai cătate facultăţi clujene se află, pe primul loc, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, urmată de Măsurători Terestre şi Cadastru a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), Facultatea de Drept, de Business, Facultatea de Educaţie Fizică, apoi cea de Psihologie, Facultatea de Studii Europene, toate din cadrul UBB, Facultatea de Arhitectură de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, FSEGA şi Facultatea de Electronică.
Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) Cluj a finalizat procesul de admitere la facultăţi fără probleme. „UBB a avut 4.760 de locuri bugetate şi aproximativ 15.900 de candidaţi înscrişi. La toate facultăţile s-au afişat rezultatele admiterii. Au fost foarte mulţi candidaţi la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), la FSPAC, la Drept, la Business, la Facultatea de Educaţie Fizică, la Psihologie şi la Studii Europene”, a declarat Cristina Nistor, purtătorul de cuvânt al UBB Cluj.
Candidaţii au avut la dispoziţie peste 20 de facultăţi cu zeci de specializări. Predarea la UBB se face în limbile română, maghiară, germană, engleză şi franceză, italiană şi altele, în funcţie de specializarea aleasă.Candidaţii s-au putut înscrie şi în cele cinci centre din Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Sighetu-Marmaţiei, Bistriţa şi Zalău. Centrele Regionale de înscriere au avut toată documentaţia necesară înscrierii la admitere, inclusiv posibilitatea de achitare a taxei de admitere.
UBB strânge bani din taxe de admitere
Conform statisticilor făcute publice de UBB, facultatea cu cea mai mare concurenţă din Cluj-Napoca a fost cea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, unde au existat 6,02 candidaţi pe un loc bugetat. Anul acesta s-a înregistrat o uşoară scădere faţă de 2010, când concurenţa a fost de 6,59 de absolvenţi pe un loc. La secţia de Administraţie Publică buget linia română cea mai mare medie de admitere a fost 9,85, iar cea mai mică, 9,29. La Jurnalism buget linia română ultima medie de intrare a fost 9,48, iar ultimul student admis la secţia Ştiinţe Politice buget avrea media 9,37.
Şi la Facultatea de Drept, s-a înregistrat o uşoară scădere a numărului de candidaţi pe un loc bugetat, faţă de anul trecut, când au fost 6,46 de candidaţi pe loc, faţă de anul acesta când pe un loc au concurat 5,7 candidaţi. Aici, pe primele locuri au fost nu mai puţin de 13 elevi cu medii de admitere de 10, iar ultima medie de admitere pentru un loc bugetat a fost 9,41.
În urma taxelor de admitere încasate anul acesta, UBB a reuşit să strângă aproximativ jumătate de milion de euro. Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a strâns aproape cât toată Universitatea Tehnică de pe urma taxelor de admitere. Cei 2.874 de candidaţi înscrişi au plătit fiecare 150 de lei, din care 120 taxă de admitere şi 30 de lei taxă de procesare. În total, FSPAC a adus la bugetul UBB în primul val de admiteri mai bine de 431.000 de lei. În clasamentul facultăţilor „bănoase” de la UBB, FSEGA se află pe locul secund. Aceasta a avut 2.087 de candidaţi înscrişi la admitere, care au adus la visteria universităţii peste 300.000 de lei. Şi Facultatea de Drept a reuşit să strângă onorabila sumă de aproape 250.000 de lei în sesiunea iulie 2011. În comparaţie cu celelalte universităţi clujene, UBB a reuşit să pună la puşculiţă o sumă frumuşică.Universitatea Tehnică, de exemplu, a strâns cam cât FSPAC, 445.000 de lei, iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară doar 185.000 de lei.
La Universitatea de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, pe cele 148 de locuri bugetate s-au înscris la concursul de admitere 281 de candidaţi. La secţia Arte Plastice – Pictură ultima medie a fost 8,66, iar la secţia Arte Plastice – Sculptură ultima medie înregistrată a fost 7,55. La Academia de Muzică din Cluj, Gheorghe Dima, s-au ocupat aproape toate locurile bugetate în prima sesiune de admitere la facultate.
Concurenţă mare la cadastru
Cea mai mare concurenţă la examenul de admitere pentru nivelul licenţă, la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, a fost la Facultatea de Medicină, cu 2,7 candidaţi pe un loc. 756 de candidaţi au încercat la această secţie, mediile fiind cuprinse între 9,97 şi 9,10. La Facultatea de Medicină Dentară au concurat 161 de candidaţi, concurenţa fiind de 2,3 absolvenţi pe un loc, ultima medie de admitere la buget fiind 7,81.
La Facultatea de Farmacie concurenţa a fost mai mică: s-au înscris 256 de candidaţi pe 165 de locuri, iar ultima notă la buget a fost 8,13. La specializarea Nutriţie şi Dietetică au rămas locuri neocupae, fiind 40 de candidaţi înscrişi pe 50 de locuri, iar ultima notă la taxă a fost de 5,05.
La probele examenului de admitere la UMF s-au prezentat 1.653 de candidaţi, din totalul de 1.668 înscrişi pentru cele 560 de locuri bugetate şi 200 de locuri cu taxă. În urma taxelor pentru admitere, universitatea a câştigat peste 500.000 de lei, iar taxa anuală la UMF este de 8.100 de lei. Examenul de admitere a constat într-o probă scrisă, în limba română, la biologie şi chimie, şi s-a desfăşurat după sistemul grilă. Nouă candidaţi au fost admişi fără concurs, conform legii, fiind olimpici cu performanţe recunoscute la concursuri naţionale şi internaţionale.
La USAMV cei mai mulţi viitori studenţi s-au arătat interesaţi de secţia de Medicină Veterinară, iar cea mai mare concurenţă a fost la cadastru, cu aproape 6 candidaţi pe un loc. „La sesiunea de admitere din perioada 11-22 iulie 2011, la USAMV Cluj-Napoca s-au înscris 1.762 de candidaţi. La Facultatea de Agricultură s-au înscris 474 de candidaţi, la cea de Horticultură, 619, la cea de Medicină Veterinară, 527, iar la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii, 142 de candidaţi”, a declarat Tiberiu Fărcaş, ofiţerul de presă al USAMV. „Cea mai mare concurenţă s-a înregistrat la specializările Medicină Veterinară, unde pe 234 de locuri cu buget şi taxă au concurat 402 candidaţi, la Peisagistică, 136 candidaţi pentru 100 de locuri, la Măsurători terestre şi cadastru au fost 147 de candidaţi pe 25 de locuri la buget, iar la Controlul şi expertiza produselor alimentare au fost 161 de candidaţi şi 60 de locuri”, a adăugat Fărcaş.
Master şi doctorat, la toamnă
În ceea ce priveşte nivelurile superioare de educaţie universitară, perioadele de admitere pentru studiile masterale şi doctorale au fost amânate pentru septembrie, până când ar trebui să fie gata clasificarea universităţilor. Studiile de master şi de doctorat nu vor mai putea fi organizate de toate universităţile, ci doar de cele care dovedesc că pot să susţină un astfel de program.
Legea educaţiei împarte universităţile în trei categorii: centrate pe educaţie (pot organiza numai cursuri de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică (pot organiza studii de licenţă şi de master) sau universităţi de cercetare avansată şi educaţie (pot organiza cursuri pentru nivelul de licenţă, master şi doctorat).
Astfel, Ministerul Educaţiei a cerut instituţiilor de învăţământ superior să-şi facă propria evaluare, ce stă la baza clasificării acestora. Potrivit legii, prima evaluare trebuie realizată de un organism internaţional competent, în speţă cu experţii Asociaţiei Universităţilor Europene (EUA). Evaluarea universităţilor se reînoieşte din cinci în cinci ani, iar de asta trebuie să se ocupe, după prima evaluare, un consorţiu format din Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), incluzând reprezentanţi ai studenţilor, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) precum şi un organism internaţional cu competenţă în organizarea şi clasificarea instituţiilor de învăţământ superior.
Diana Gabor
