Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat în data de 5 iulie  un studiu pe tema rezultatelor obţinute în sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat care a vizat identificarea percepţiilor publice cu privire la rezultatele sesiunii din  iulie a examenului de bacalaureat.

Ampla dezbatere publică şi emoţia politică nu au basculat tema responsabilităţii rezultatelor proaste de la Bacalaureat exclusiv spre zona sistemului educațional sau guvernamental, cum părea la un moment dat, opinia publică dovedind un anumit realism al soluțiilor şi al distribuirii responsabilității. Simpatizanții partidelor politice integrează doar parțial pozițiile liderilor preferați, în anumite privințe existând un destul de pronunțat consens al aprecierilor. De exemplu, femeile  şi susținătorii PDL sunt mai tentați să dea vina pe elevi sau profesori, bărbații  şi suporterii USL pe sistemul educațional şi zona guvernamentală.

Elevii, principalii vinovaţi

Elevii sunt vinovaţi de rezultatele proaste de la Bacalaureat, lucrul acesta fiind cel mai des întâlnit răspuns la întrebarea “Cine credeţi că este de vină pentru faptul că în jur de 55% dintre elevi nu au luat examenul de bacalureat?”. Dacă 42% îi consideră pe elevi vinovaţi, sistemul educaţional din România este vinovatul principal pentru 16% dintre respondenţi, profesorii sunt consideraţi vinovaţi de 13%, iar Ministerul Învăţământului este considerat vinovat de 9%.
Majoritatea respondenţilor sondajului consideră că anul acesta Bacalaureatul a fost organizat mai bine decât anul precedent. Astfel, 16% consideră că BAC-u s-a organizat anul acesta mult mai bine, 32% consideră că s-a organizat “ceva mai bine”, “ceva mai prost” a fost răspunsul a 14% dintre cei chestionaţi, iar “mult mai prost” a fost răspunsul a 19 procente.
Rezultatul obţinut de elevi reflectă nivelul real al cunoştinţelor acumulate în timpul şcolii, consideră 71% dintre cei chestionaţi, pe când 24% nu sunt de aceeaşi părere. Mai mult decât atât, 58% consideră că declaraţia ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, că rezultatele de la Bacalaureat sunt “o oglindă a societăţii” în care trăim este una cu care sunt de acord. În schimb, 61% dintre respondenţii sondajului de opinie nu sunt de acord cu afirmaţia ministrului că până acum bacul obişnuia să fie fraudat.
Majoritatea oamenilor chestionaţi consideră că s-a fraudat în mică şi foarte mică măsură examenul de Bacalaureat din acest an. 38 de procente consideră că că s-a fraudat în mică măsură, 31% susţin că în foarte mică măsură, pe când 14% consideră că s-a fraudat în mare măsură, iar 8 procente au optat pentru varianta “în foarte mare măsură.”
La o altă întrebare a chestionarului, 60% dintre respondenţi au optat pentru varianta că s-a fraudat mai puţin la BAC, pe când 13% consideră că s-a copiat la fel, iar 19 procente susţin că mai mult.
Sistemul educaţional românesc nu se bucură de apreciere cetăţenilor decât într-o măsură redusă. Doar 1 din 3 respondenţi apreciază în mod pozitiv starea actuală a învăţământului din România. În schimb, 66% spun că starea învăţământului este proastă şi foarte proastă. Respondenţii din mediul rural, cu studii elementare şi medii şi cei care provin din Transilvania şi Banat tind să aibă opinii mai degrabă pozitive.

Funeriu a primit “bine” de 35%
De altfel, opiniile negative cu privire la sistem se translatează asupra percepţiilor activităţii persoanelor direct responsabile în domeniul educaţiei, în acest caz ministrul Daniel Funeriu. 45% dintre respondenţi califică drept proastă şi foarte proastă activitatea actualului ministru. Totuşi, situaţia este oarecum echilibrată de cei 40% dintre intervievaţi care apreciază drept bună şi foarte bună activitatea ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu. Persoanele între 18 şi 50 de ani şi cei cu domiciliul în Moldova apreciază în mod pozitiv activitatea ministrului în mare măsură decât alte categorii. În schimb, dintre cele patru variante, cei mai mulţi au optat pentru o activitate “bună” pentru ministrul Educaţiei Daniel Funeriu, 35% dintre cei respondenţi, în detrimentul variantelor “proastă”, “foarte proastă”, “bună”, “foarte bună.”
Peste 70% dinttre respondenţi au o părere bună şi foarte bună despre sistemul de supraveghere video, în timp ce doar 21% îşi exprimă o opinie negativă.

Monitorizarea video, importanţă 70%

70% dintre respondenţi consideră că sistemul de monitorizare video a avut un rol în obţinerea rezultatelor slabe la bacalaureat. Dintre cei care identifică un rol al acestui sistem, aproape jumătate (48%) cred că acest sistem i-a împiedicat pe elevi să copieze, iar 35% sunt de părere că elevii au fost speriaţi/inhibaţi de prezenţa camerelor.
O treime dintre respondenţi consideră că rezultatele slabe din acest an îi vor descuraja pe elevii care vor susţine în viitor examenul de bacalaureat. 64% susţin însă că aceste rezultate îi vor responsabiliza pe viitorii participanţi la examen.
43% dintre intervievaţi consideră că inspectoratele şcolare judeţene unde s-au înregistrat rezultate slabe la examenul de bacalaureat ar trebui să fie sancţionate. 49% dintre participanţii la studiu au o opinie contrară.
Doar 24% dintre respondenţi sunt de părere că liceele în care examenul de bacalaureat nu a fost promovat de niciun elev ar trebui desfiinţate, 5% fiind total împotriva acestei posibile idei. Însă cu premierea profesorilor ai căror elevi au obţinut rezultate foarte bune sunt de acord 59% dintre participanţii la studiu
92% dintre respondenţi sunt în acord cu ideea că părinţii ar trebui să fie mai interesaţi de pregătirea copiilor lor.
BOX Eşantionul sondajului
Volumul eşantionului: 1.295 indivizi, de 18 ani şi peste
Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic
Eroare maximă tolerată: ± 2,7%
Metoda de culegere a datelor: CATI (Computer Assisted Telephone Interview)
Perioada de culegere a datelor: 5 iulie 2011
 
Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.