Detalii spectaculoase reies dintr-un document oficial, publicat de Autoritatea Electorală Permanentă, cu privire la un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale ale Partidului Național Liberal cu ocazia alegerii membrilor din România, în Parlamentul European. 22 de candidați, dintre care majoritatea nu se regăsesc pe lista finală a aleșilor, au contribuit la campania partidului – cu venituri din surse proprii sau cu sume împrumutate – cu nu mai puțin de 7 milioane de lei. Cele mai mari contribuții au fost făcute de trei consilieri locali ai PNL, care nu au prins un loc de eurodeputat, dar care au împrumutat sume colosale pentru a ajuta la finanțarea aceste campanii electorale. Sume care însă nu se regăsesc la capitolul „datorii” din declarațiile de avere pe care le-au depus în calitate de candidați, în primăvara acestui an. Cea mai mare sumă împrumutată și acordată PNL a fost virată de Ana Maria Dimtriu (1,4 milioane de lei), consilierul local de la Vrancea, dar și de Marius Dănuț Minea (1.140.000 de lei), consilierul județean de la Iași, scrie Jurnalul Național.

Din cei 43 de liberali care au fost înscriși pe lista electorală a Partidului Național Liberal pentru scrutinul electoral, din data de 26 mai 2019, aferent alegerilor europarlamentare, doar 22 au contribuit la campania electorală cu sume de bani. Iar PNL a cheltuit pentru aceste alegeri, conform Raportului oficial întocmit de partid și publicat de Autoritatea Electorală Permanentă, luni, în Monitorul Oficial al României, nu mai puțin de 23.325.805,17 lei. Grosul banilor a venit din subvenția legală, de 16.800.000 de lei, în timp ce contribuțiile personale ale candidaților s-au ridicat la 7.026.434 de lei.

Sume spectaculoase, rezultate zero

Statistica aceasta scoate însă la lumină amănunte mai mult decât spectaculoase. Candidatul de pe poziția a 15-a, înscris pe această listă, Ana Maria Dimitriu, a făcut, conform raportului citat, două contribuții la campania electorală a PNL. În sumă totală de 1.400.000 de lei. Mai exact, a contribuit cu 1.000.000 de lei, prima dată, după care a mai contribuit cu 400.000 de lei. Ambele sume provin din împrumuturi accesate de contributor și reprezintă cea mai mare contribuție făcută de vreun candidat al PNL la aceste alegeri.

Ana Maria Dimitriu ocupă funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Focșani, județul Vrancea, și, conform declarației de avere depuse în 26 martie 2019, în calitate de candidat pentru Parlamentul European, nu deține terenuri, nu deține case și apartamente, nu are conturi bancare, investiții și plasamente. Deține, în schimb, un autoturism Volkswagen fabricat în anul 2003. Însă, mult mai interesant, nu este menționată în acest document nicio datorie, respectiv nici suma de 1.400.000 de lei pe care a împrumutat-o pentru a finanța campania electorală.

La capitolul venituri realizate în ultimul an fiscal, Ana Maria Dimitriu menționează calitatea de director în cadrul unei societăți comerciale – SC Rurotrust Business Consulting SRL, de unde a realizat venituri salariale de 13.944 de lei, calitatea de consultant parlamentar la Camera Deputaților, de unde a încasat 1.144 de lei, și cea de consilier local, de unde a câștigat 11.333 de lei. La care se adaugă dividende de 62.439 de lei, încasate de la firma pe care o conduce. În total, veniturile declarate se ridică la 88.960 de lei, sumă mai mică de 15,73 de ori decât cea împrumutată pentru a contribui la campania electorală a PNL. Poziția de pe lista PNL pentru europarlamentare nu i-a permis Anei Maria Dimitriu să devină eurodeputat.

Contrast flagrant cu declarațiile de venituri

Un alt contributor serios la campania electorală pentru Parlamentul European se numește Marius Dănuț Minea, care s-a aflat pe poziția 26 în lista candidaților PNL. Conform Raportului publicat de Autoritatea Electorală Permanentă, Minea a făcut patru contribuții la PNL, în valoare totală de 1.140.000 de lei (290.000 de lei, 250.000 de lei, 385.000 de lei și 215.000 de lei). Ca și în cazul colegei sale Ana Maria Dimitriu, Marius Dănuț Minea a împrumutat toate aceste sume.

Și, la fel ca și Dimitriu, din declarația de avere a lui Minea, rezultă că acesta, care este consilier județean la Iași, nu deține terenuri, case, conturi bancare, investiții sau plasamente. Ba, în cazul particular al său, el nu deține niciun autoturism. Are, în schimb, un credit contractat de la BRD în anul 2018, scadent în anul 2023, în cuantum de 35.300 de lei. În ceea ce privește veniturile realizate în ultimul an fiscal și declarate la data de 21 martie 2019, Marius Dănuț Minea a încasat suma de 11.600 de lei de la Consiliul Județean Iași, și 36.741 de lei în calitate de chimist la Apavital SA. Soția sa a realizat venituri salariale de 7.476 de lei în calitate de consilier la Senatul Românei. În total, veniturile lui Minea s-au ridicat, conform acestui document, la 45.384 de lei, sumă de 25,12 ori mai mică decât suma împrumutată cu care a contribuit la campania electorală din primăvara acestui an a Partidului Național Liberal. Nici acesta nu a prins o poziție eligibilă în Parlamentul European.

Pe poziția a treia a contributorilor se află Adrian Tabarac, consilier local în cadrul Consiliului Local Brăila. Acesta, aflat pe locul 40 de pe lista PNL la europarlamentare, a contribuit, în trei rânduri, cu suma de 969.000 de lei (500.000 de lei, 200.000 de lei și 269.000 de lei). Toate provenite din împrumuturi. Din declarația de avere depusă în calitate de candidat, în 23 ianuarie 2019, aflăm că nici acesta nu deține proprietăți imobiliare, conturi bancare, plasamente și investiții. Singurul bun deținut este un autoturism Seat, fabricat în anul 2002. De asemenea, nu figurează cu nicio datorie, nici măcar cu fabuloasa sumă cu care a contribuit la campania partidului. Iar în ceea ce privește veniturile realizate de Adrian Tabarac în ultimul an fiscal, acestea provin de la SC Prometal SRL, unde lucrează ca agent de vânzări, și se ridică la 13.944 de lei, de 69,5 ori mai puțin decât suma împrumutată și pusă la dispoziția partidului.

Fără număr, fără număr

Cele trei exemple reprezintă doar cazurile cele mai spectaculoase de pe lista finanțatorilor campaniei electorale a PNL de anul acesta. Însă întreaga listă este interesantă, din perspectiva modului în care circulă banii în perioada alegerilor. Astfel, Marian Jean Marinescu a contribuit cu 236.400 de lei, din venituri proprii. Senatorul Ioan Cristian Chirteș a făcut șapte contribuții, în cuantm total de 401.300 de lei, din care 89.800 de lei reprezintă venituri proprii, iar suma de 311.500 de lei a fost împrumutată.

Daniel Buda a făcut și el patru contribuții, în valoare de 427.116 lei, din care venituri proprii au fost 35.116 lei, iar suma de 75.000 a fost împrumutată.

Cristian Bușoi a făcut la campania PNL trei contribuții, în valoare totală de 275.000 de lei, toți banii provenind din venituri proprii. Fostul primar al Aradului, celebrul Gheorghe Falcă, a făcut șase contribuții, în sumă totală de 308.750 de lei, din care 91.375 de lei reprezintă venituri proprii, iar 217.375 de lei au fost împrumutați. Alt candidat, Daniel Grosu, a făcut șapte contribuții, în valoare de 300.000 de lei, bani proveniți din împrumuturi. Iar Costel Stanca a contribuit cu 60.000 de lei, din venituri proprii. Tot din venituri proprii au contribuit candidații Emanuel Soare (43.000 de lei), Adrian Dupu (5.713 lei), dar și Adina Vălean (100.000 de lei).

Fostul primar PDL Mircea Hava s-a împrumutat de 238.075 de lei, pentru a contribui la finanțarea campaniei electorale, iar candidatul Tudor Polak a pus din propriul buzunar suma de 10.000 de lei. Pe lista contributorilor îl mai regăsim pe candidatul Mihai Țurcanu, care a contribuit cu 225.000 de lei, din care 75.000 de lei reprezintă venituri proprii, iar 150.000 de lei au fost împrumutați. Și Alexandru Gabriel Șerban a împrumutat 258.900 de lei, pentru a finanța partidul. Ionel Palar a venit de acasă cu 100.000 de lei, iar Siegfried Mureșan a pus la bătaie, din venituri proprii, suma de 235.000 de lei. Un alt candidat, Dragoș Soare, a finanțat campania PNL cu 38.680 de lei, bani personali.

Pensionarul Blaga a contribuit cu contravaloarea unui apartament

Un caz special, pe care am decis să-l analizăm separat, este cel al noului europarlamentar PNL Vasile Blaga. Și acesta a contribuit cu bani la campania electorală a partidului. Potrivit Raportului prezentat de Autoritatea Electorală Permanentă, fostul secretar general al PDL, ex-strateg de campanie electorală al lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, membru al tripletei “BVM” (Blaga-Videanu-Berceanu), din timpul guvernării „portocalii”, a finanțat campania electorală pentru europarlamentare cu suma de 237.500 de lei. Aceasta a fost virată în două tranșe, una de 100.000 de lei, iar a doua, de 137.500 de lei, sumele fiind prezentate ca provenind din venituri proprii.

Însă, studiind declarația de avere pe care Vasile Blaga a întocmit-o odată cu depunerea candidaturii, aflăm că acesta deține în conturi suma de 345.096 de lei și 18.432 de euro. Este interesant de urmărit dacă aceste sume se vor mai regăsi și în viitoarea declarație de avere pe care Blaga o va depune în calitate de europarlamentar. Mai ales că, la capitolul datorii, în documentul citat nu a apărut nimic nou față de informațiile pe care le dețineam încă de pe vremea când Blaga avea funcția de parlamentar. Respectiv că, în 2007, Vasile Blaga a luat cu împrumut de la o anume Doina Stoia și de la un anume Valer Crișan, suma totală de 1.100.000 de lei. Bani pe care trebuie să-i restituie la data de 1 iulie 2022.

În ceea ce privește veniturile realizate în ultimul an fiscal, Vasile Blaga nu a încasat un leu din venituri salariale. În schimb, încasează o pensie anuală de la Casa de Pensii de 42.521 de lei, dar și o pensie specială de fost parlamentar, de 109.934 de lei pe an. Aceste venituri reprezintă doar jumătate din suma cu care a contribuit la campania electorală și, în cazul în care, pe viitor, sumele din conturi nu vor apărea ca fiind semnificativ diminuate, înseamnă că, pentru a candida anul acesta, Vasile Blaga a copiat modelul fostului său coleg Adriean Videanu, care a afirmat că a făcut avere pentru că “nu a fumat și că nu a băut”.

Propaganda agresivă cu cheltuială se ține

Din acest Raport, rezultă că 22 de candidați au contribuit, așadar, cu suma de 7,026 de milioane de lei la campania electorală a PNL din 26 mai 2019. Din acești bani, doar 1.956.586 de lei reprezintă venituri proprii, iar 5.069.850 de lei au fost sume pe care candidații le-au împrumutat.

Același document relevă faptul că PNL a făcut cheltuieli în aceste alegeri de 23.325.805,17 lei, pentru acoperirea lor fiind alocate subvenții de 16.800.000 de lei, în 6 tranșe (de două ori câte două milioane de lei, apoi 3 milioane de lei, 1,8 milioane de lei și 6 milioane de lei).

7.651.039,96 de lei au fost cheltuiți pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune și presă scrisă. 4.132.690,77 de lei au fost cheltuiți pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală în mediul on-line. PNL a mai cheltuit 466.590,22 de lei pentru afișe electorale și 5.980.147,95 de lei pentru broșuri, pliante și alte materiale de propagandă electorală tipărită.

De asemenea, s-au mai chetuit 247.615,58 de lei pentru cercetări sociologice și 4.840.139,78 de lei pentru închirierea spațiilor, a echipamentelor și asigurarea cheltuielilor de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport, cazare, consultanță juridică și alte tipuri de consultanță, precum și pentru plata mandatarilor financiari.

Comisioanele bancare au costat PNL, în această campanie electorală, suma de 6.583,91 de lei.

5.069.850 de lei reprezintă banii pe care candidații PNL la alegerile europarlamentare i-au împrumutat pentru a contribui la finanțarea campaniei electorale. Alți 1.956.586 de lei reprezintă sumele pe care aceiași candidați le-au scos din propriul buzunar, cu aceeași destinație.

PNL a cheltuit în alegerile precedente nu mai puțin de 23.325.805,17 lei, conform Autorității Electorale Permanente. Partidul a pus la bătaie subvenții de 16,8 milioane de lei. Peste 11,7 milioane de lei au fost cheltuite pe materiale de propagandă în presă sau pe internet.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here