Emil Aluaş: “Ca român, intelectual, politician, crescut şi format la Cluj, îmi este frică de ceea ce se întâmplă în Ucraina”

Cadru universitar în Europa şi SUA, publicist cu peste 250 de articole publicate în ediţii tipărite şi on-line, dirijor, profesorul Emil Aluaş este fondatorul şi preşedintele Fundaţiei PRO WEST prin care doreşte implementarea valorilor vestice în societatea românească. Sau, cum se exprimă el, “deslavizarea singurei culturi latine din Centrul şi Estul Europei şi integrarea României în viaţa economică şi spirituală a emisferei vestice”.

Reporter: Au apărut primele victime în conflictul dintre proruşi şi ucrainieni în Estul Ucrainei. Cum comentaţi ?

Emil Aluaş: După “Maidanul” din centrul Kievului, nici în cele mai negre scenarii nu mi-am imaginat că se va ajunge aici. La Slaviansk, estul Ucrainei, între cele 5 victime, un deputat ucrainean a fost schingiuit apoi omorât de către separatiştii proruşi, iar cadavrul “a fost aruncat pentru că începuse să miroase”. Totul a fost descris în amănunt, cu cinism, pe o înregistrare audio ajunsă în mass-media. Am citit ştirea pe Hotnews.ro. Îmi menţin afirmaţiile făcute public anterior, că situaţia din Ucraina este un eşec al UE. Declaraţiile liderilor ruşi arată că conflictul se va termina numai după federalizarea Ucrainei. Românii spun că asemănarea între ce s-a întâmplat la noi în 1989 şi ce se întâmplă acum în Estul Ucrainei este izbitoare. Frica pentru ţara mea creşte când citesc despre apariţia românilor care simpatizează cu intervenţia rusească. Aceasta, completată cu declaraţiile oamenilor de pseudo-ştiinţă ruşi cum că “ţinutul dintre Carpaţi şi Urali aparţine exclusiv poporului rus iar etnicii ruşi au descălecat din munţii Carpaţi mergând spre est”, mă înspăimântă.

Reporter: Ce ar trebui să facem noi, România ?

E.A.: Ce am făcut până acum este cam tot ce ne putem permite în condiţiile noastre economice, militare şi geografice. Trebuie să rămânem în acord perfect cu partenerul nostru strategic, SUA. Să nu ne lăsăm păcăliţi de speculaţiile conform cărora există un conflict între UE şi SUA. Aşa ceva nu există. Am revăzut pe CNN interviul lui Christiane Amanpour (la 25 aprilie, 2014) şi Victoria Nuland. Aceasta din urmă a reafirmat acordul perfect între SUA şi UE privind problema Ucrainei. Să urmăm tot ce se stabileşte în cadrul ţărilor membre NATO; suplimentarea efectivelor de militari americani (600) în Polonia, Lituania, Letonia, Estonia. Găzduirea avioanelor de luptă F-16 atât în flancul Nordic cât şi în cel sudic, România, Bulgaria. Punerea la dispoziţie a spaţiului nostru aerian, navigabil şi a portului Constanţa. Putem uşor să fim “furaţi” de declaraţiile venite de la Moscova cum că tot ce se întâmplă se datorează spionajului american, ceea ce este o absurditate, vezi discuţia publică între Vladimir Putin şi Edward Snowden, doi spioni ajunşi personaje publice în mass-media. Sau cum că internetul este o invenţie a CIA, o absurditate care denotă o totală necunoaştere a progresului tehnologic într-o piaţă liberă, concurenţială, total independentă de politic.

Reporter: Avem alegeri europarlamentare. Credeţi că vom fi bine reprezentaţi în Parlamentul European ?

E. A.: Pe 25 mai, a. c., sunt programate alegeri pentru Parlamentul European. Trebuie să mergem la vot pentru că fiecare ţară va fi punctată la Bruxelles pentru interesul populaţiei ţărilor membre faţă de UE. Ori noi depindem în totalitate de Bruxelles şi Strasbourg. România a primit un număr de 32 de europarlamentari, procentual la populaţia noastră (N. B. până la această oră România nu poate să dea o cifră a populaţiei). Am fost de două ori la Bruxelles. Am prieteni vechi, nici unul nu este român, unii sunt parlamentari europeni de 16 ani. Nici unul nu cunoaşte europarlamentari români. Ceea ce noi auzim în ţară despre “succesele” europarlamentarilor noştri la Bruxelles, nu coincide cu realitatea de acolo. Este o poveste veche pe care eu am trăit-o atât în Europa, dar mai ales în SUA. Unui personaj “personalitate” i s-a făcut şi un bust într-o piaţă din Bucureşti, o faimă bazată pe poveşti, invenţii. Am fost prezent la mai tot ce se invocă drept fapte ale acestui personaj. Sunt invenţii pur şi simplu. La Bruxelles europarlamentarii sunt folosiţi numai ca maşină de vot în cadrul fiecărui partid European din care face parte. Legile sunt deja aprobate de comisia de specialitate. Ca să ai totuşi un cuvânt de spus trebuie să ai ceva în cap, şi, extrem de important, cunoaşterea foarte bine a limbii engleze. Repet, foarte bine, nu improvizaţie balcanică. Ca să revendici tratament egal cu cei din vest, trebuie să fii cel puţin la fel de bine pregătit ca ei. Asta înseamnă să cunoşti istoria, cultura şi valorile lor.

Reporter: Guvernul Ponta a împlinit deja mai bine de doi ani. Ce a adus pozitiv în evoluţia societăţii româneşti ?

E. A.: Este dificil să fiu critic la adresa guvernului Ponta. PSD este partidul din care fac şi eu parte. Aş încălca o disciplină elementară de partid. Este însă singurul guvern de după 1989 care are curajul să deschidă ţara cu adevărat spre vest, într-o ţară şi un partid cu o majoritate naţionalistă. De ce suntem noi românii naţionalişti? De frică. Să revin însă la guvernul Ponta, ori de câte ori sunt întrebat dacă nu regret că am intrat în PSD, răspunsul meu este ferm, nu.  Pentru prima dată avem un ministru de finanţe cu un master şi doctorat la Harvard. Deşi foarte tânără, 34 de ani, Ioana Maria Petrescu este un economist produs anglo-saxon, sistem pe care îl cunosc foarte bine. Mi-ar plăcea să-i văd notele de la doctorat (academic records) şi recomandarea din partea profesorului coordonator. Sistemul anglo-saxon are o curriculă întotdeauna clasică şi de avangardă în acelaşi timp, este un sistem disciplinat şi riguros. Aud critici la adresa ei pentru felul în care se exprimă, că nu impresionează. Ea nu foloseşte limbajul standard, comunist, vorbit de toţi profesorii români, oamenii politici, şi transmis tuturor tinerilor din ţara noastră. Eu

însumi am trecut şi trec şi azi prin acelaşi fenomen în discursurile publice. Îmi este imposibil să realizez că există lucruri care încă nu se pot înţelege în România pentru că nu au fost spuse niciodată sau simplu, nu au fost legiferate pentru ca nu sunt cunoscute.

Aud politicieni, foşti miniştri din Cluj că ei “au lucrat la şaibă”, deci la legi numai de ei ştiute. Nişte nulităţi care habar nu au ce este “cerere şi ofertă (supply and demand)”, care au făcut în aşa fel încât au adus ţara la un nivel de păşunism naţionalist imbecil. Ei îşi spun liberali, dar habar nu au ce este o afacere integrată. Nici unul dintre ei nu ştiu ce este o elită la o naţiune care trebuie condusă şi reprezentată cu eleganţă în ţară şi în lume. Miniştrii ca d-ra Petrescu nu vor încuraja niciodată înjurăturile şi ţipetele descreierate ale politicienilor în parlament şi în mass-media. Un alt exemplu este d-l Bogdan Stanoevici, Ministru Delegat Pentru Românii de Pretutindeni. L-am auzit de mai multe ori şi mi se pare un intelectual bine articulat, posibil şi un actor bun. Puţin prea pozitiv vis-à-vis de poporul român, care trebuie din când în când criticat. Altfel nu se va crea niciodată progres în ţara noastră. A rânji continuu, a ne da premii, diplome şi titluri universitare unul altuia, a petrece dintr-un concert şi festival într-altul, astfel că zeci dintre acestea se intersectează între ele de-a lungul anului, în timp ce 52% din populaţie este analfabetă, ne face o naţiune schimonosită. Revenind, sunt bucuros că guvernul Ponta este un guvern deschis spre vest. Noi nu trebuie să fim deosebiţi de restul lumii, mai ales că avem nevoie de cultura vestică, unde ne trimitem oamenii să lucreze şi copiii să înveţe.