Săptămâna aceasta primarul Emil Boc a tunat și a fulgerat împotriva arhitecților pe care i-a acuzat de ghetoizarea cartierului Sopor și de ”mutarea” Floreștiului în zona respectivă. Dezbaterea publică pe tema construirii acestui nou cartier al orașului Cluj Napoca va avea loc luna viitoare. Primarul Emil Boc a uitat că în cursul anului trecut a fost mut, surd și orb la problemele ridicate de oamenii care dețin terenuri în zona Sopor și sunt direct interesați de modalitatea în care ea se va dezvolta urbanistic
În cea mai recentă ședință de urbanism a Primăriei Cluj Napoca a fost avizat proiectul unei case pe o suprafață de 350 mp. Proiectul respectiv nu aparține unui personaj important din oraș în fața căruia membrii comisiei să facă rabat. În zona respectivă majoritatea proiectelor avizate anterior și finalizate sunt construite pe suprafețe de teren cu o mărime similară. Edilul a reproșat că acest lucru contravine Planului Urbanistic General, un document elaborat în 2014, cu hibe uriașe, care este contestat în instanțe de mulți dintre clujenii care își construiesc case. În majoritatea proceselor judecătorii le dau câștig de cauză oamenilor pe motiv că schimbările făcute de acest PUG nu sunt în concordanță cu legile care se referă la protecția drepturilor de proprietate și la folosința lor. Una peste alta, primarul i-a acuzat pe urbaniști că urmăresc ghetoizarea orașului și că sunt conduși de interese pecuniare în defavoarea celor publice.
„Eram într-o dispută cu tehnicienii din Comisia de urbanism în momentul cutremurului din Gorj, oameni numiți, care n-au niciun fel de responsabilitate în fața cetățenilor și care, pe bandă rulantă, avizează în contradicție cu prevederile PUG, care cereau, în zona respectivă, 800 de metri pătrați ca să poată construi case.
Ei au avizat pe 350 de metri pătrați, fără nicio problemă. La unison! Toți. Iar eu, pe bună dreptate, i-am întrebat: <Măi, oameni buni, voi vreți să mutați Floreștiul în Cluj-Napoca, în Sopor și Borhanci? Asta vreți? Pentru că ce vreți să propuneți asta este, în inimile a două cartiere: Borhanci și Sopor. Vă place asta? Asta este atitudinea pe care trebuie să o aibă specialiștii?>.
Pentru că nu eu am construit Floreștiul, arhitecții l-au construit. Nu primarul merge să propună acolo, ci arhitecții. Și-atunci unde este responsabilitatea acestei bresle față de ce se construiește în jurul nostru?
Și repet, aveți ca exemplu Floreștiul, care nu este unul de bune practici față de ce s-a construit acolo. Și-atunci când am văzut proiectul, adică aceeași gândire, același model, pe care încearcă să ni-l bage pe gât în Cluj-Napoca, unde de 10 ani, tot spun să încercăm să menținem calitatea vieții, nu prin ghetoizare, ci prin lucrări de calitate… Sunt reguli, nu reguli stricte.
E o normalitate să faci casă pe minimum 500 de metri pătrați, nu pe 200. Dacă le lipești, își dau ăia telecomanda pe geam. Păi unde e calitatea vieții? Clujul este pe primul loc în multe domenii, inclusiv cel privind calitatea vieții. Și nu facem rabat de la asta”, a explicat, în emisiunea de la Napoca Live, primarul Clujului.
Dispute între cei 900 de clujeni, proprietari în Sopor, și primăria clujeană
Următoarea dezbatere pe marginea cartierului Sopor va avea loc în cursul lunii viitoare. La dezbaterea precedentă, care a avut loc în cursul toamnei trecute, clujenii care au terenuri în zona respectivă și sunt direct interesați de modalitatea în care se va dezvolta zona au acuzat autoritatea locală de autism instituțional.
În octombrie anul trecut, cei peste 900 de proprietari nu au ajuns încă la un consens cu primăria și arhitecții, cu toate că au semnalat nenumărate probleme care ar putea avea un impact negativ asupra mediului.
Edilul a precizat încă o dată că dezvoltarea orașului de cinci stele se bazează pe „calitatea vieții și pe exigențele europene în materie”, însă cei prezenți la dezbatere și-au permis să-l contrazică, arătându-i că viitorul cartier nu beneficiază de infrastructura necesară, referindu-se la faptul că centura metropolitană și metroul, proiectele cu care se laudă Boc de fiecare dată, sunt departe de a fi realizate. După ce a precizat că dimensiunea de infrastructură are deja un avantaj major, având în vedere că Viitorul cartier se plasează în apropierea centurii metropolitane și a metroului, două proiecte umbrite de incertitudine, care au rămas deocamdată numai la stadiul de „vise îndrăznețe”, Emil Boc i-a lăsat pe arhitectul Octav Olănescu și pe expertul de mediu Mihaela Beu să vorbească despre principalele aspecte ce trebuiau lămurite. A început o serie de prezentări, iar cei doi invitați speciali nu au făcut altceva decât să citească slide-urile pe care le aveau la îndemână.
Mihaela Beu a prezentat principalele probleme stipulate în Raportul de mediu, care fac referire la faptul că nu există spații publice verzi în zonă, în general, zona este constituită din terenuri agricole foarte fărâmițate; vegetația naturală este prezentă în lungul cursului Pârâului Becaș și are caracter spontan. Pârâul Becaș nu este amenajat sau regularizat în zonă și prezintă și porțiuni de colmatare; în zonă sunt puține clădiri edificate, cele mai multe fiind locuințe individuale izolate și locuințe colective, fără o structură urbanistică închegată.
Printre problemele sesizate în raport se numără și infrastructura rutieră slab dezvoltată, despre care Boc susține că are deja un avantaj major, există căi de circulație sub formă de drumuri agricole sau drumuri de exploatare, neamenajte, neasfaltate și noroioase, iar circulația în această zonă generează în prezent pulberi și particule în suspensie contribuind la poluarea aerului.
Zona poate fi afectată de alunecări de teren
Mihaela Beu a precizat că suprafața de teren a zonei studiate este parțial inundabilă, iar probabilitatea de producere a inundațiilor este de o dată la 500 ani.
Potrivit raportului de mediu, în anii 1980 au fost propuse măsuri de protecție la inundație, prin ridicarea coronamentului de-a lungul pârâului la înălțimea de 1 m față de cota terenului natural și la o distanță de 5,5 m (măsurată pe orizontală de la limitele albiei minore). Aceste măsuri nu s-au realizat până în prezent.
Legat de regimul de proprietate, Mihaela Beu, a arătat că principala condiționare a acestui cartier o reprezintă fragmentarea funciară foarte mare și numărul ridicat de proprietari implicați în procesul de consultare publică. Acest impediment va impune etapizarea întregului proces de dezvoltare urbană, pentru a permite formarea unor asocieri funciare între diferiți proprietari co-interesați și care mai târziu să formeze comunități locale.
Principalele riscuri existente fac referire la faptul că sudul zonei reglementate poate fi afectată de eventuale alunecări de teren.
„Riscul antropic este determinat de tratarea zonei sub o formă reducționistă de construire centrată pe umplerea parcelelor cu diverse forme de clădiri, care nu ține seama de ansamblul ecologic ce se desfășoară în zonă sau care s-ar putea organiza la nivelul cartierului propus prin masterplan PUZ Sopor.
Modul de dezvoltare actual, centrat pe tratarea dezvoltărilor imobiliare independent de o viziune viitoare de dezvoltare sustenabilă poate produce efecte de colaps pentru sistemul de căi de comunicații și pentru sistemele de echipare edilitară din zonă.”, a arătat Mihaela Beu.
Construcțiile ce urmează să fie edificate ar putea fi afectate de apele minerale
Răzvan Ursuțiu, proprietar în zona de est a viitorului cartier Sopor, a reiterat una dintre sutele de probleme cu care s-ar putea confrunta viitorii locuitori ai cartierului Sopor, arătând că proiectanții și arhitecții au omis cu bună știință, impactul pe care îl pot avea blocurile ce urmează a fi edificate pentru apele minerale și izvoarele care sunt în imediata vecinătate a Băilor Someșeni. Mai exact, nicăieri nu este specificată adâncimea pentru fundațiile acestor construcții, raportat la pânza freatică care alimentează izvoarele și modul în care se execută forarea fundațiilor.
Proprietarii își pun întrebări și cu privire la modul în care va fi afectat traficul din zonă, care este deja sufocat, după ce în Sopor vor fi peste 50.000 de locuitori, iar mini-cartierul de pe Dealul Borzaș va fi edificat.
