Emil Boc a pierdut definitiv procesul cu oamenii de afaceri Vasile și Călin Mureșan. Primarul este obligat de instanță să le emită fraților Mureșan  autorizația de construire pentru realizarea unei clădiri cu patru etaje pe Calea Dorobanților.

În martie 2016, societatea Punctual Invest SRL, condusă de Vasile Mureşan, Călin Mureşan şi asociatul juridic al firmei – Punctual Comimpex SRL – cel mai mare distribuitor de ţigări din Transilvania – l-a dat în judecată pe Emil Boc. Prin acţiunea în contencios administrativ s-a solicitat obligarea primarului să elibereze o autorizaţia de construire pentru ”extindere şi etajare construcţie existentă în vederea realizării unei clădiri cu funcţiuni mixte – spaţii comerciale, birouri, locuinţe şi parcări auto – amenajări incintă, împrejmuire, racorduri şi branşamente utilităţi”.

Ca urmare a cererii de chemare în judecată, Tribunalul Cluj a constat  în vara anului 2017 că refuzul primarului de a elibera autorizaţia de construire pentru imobilul situat pe Calea Dorobanţilor nr. 111 (sediul Punctual Impex SRL) este nejustificat. Prin urmare, instanţa l-a obligat pe Boc să elibereze autorizaţia de construire solicitată. Lui Boc nu i-a convenit, aşa că a făcut recurs. Procesul s-a judecat ulterior la Curtea de Apel Cluj, instanță care în noiembrie 2017 a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.  Dosarul a avut aceeași soartă, respectiv instanța a constatat că nu este justificat refuzul lui Emil Boc de a-i emite autorizația de construire cerută, obligându-l pe primar la emiterea autorizației. Emil Boc a făcut din nou recurs, însă a pierdut definitiv. În aprilie 2019, Curtea de Apel Cluj l-a obligat pe primar la emiterea autorizației de construire. Decizia este definitivă și executorie!

Mărul discordiei: nelegalitățile PUG

Cererea de chemare în judecată a venit în urma unei erori a Planului Urbanistic General. Societatea TCI Invest SRL a acuzat primăria de nelegalitate în ceea ce priveşte delimitarea UTR- urilor (Unităţi Teritoriale de Referinţe) din noul PUG. Astfel, în iulie 2016, societatea TCI Invest SA a formulat o plângere prealabilă către primărie prin care a solicitat modificarea în parte a Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca. Concret, oamenii de afaceri au arătat că proprietatea pe care o deţin nu este încadrată corect, imobilul nefiind de locuinţe, ci are ca destinaţie imobil de birouri.

”Asupra imobilului teren proprietatea subscrisei sunt edificate construcţiile înscrise în cartea funciară, acestea având destinaţia de birouri. Acest imobil are deschidere la strada Dorobanţilor, fiind încadrat şi din punct de vedere administrativ pe această stradă. În PUG aprobat prin HCL nr. 493/2014 terenul proprietatea subscrisei a fost încadrat din punct de vedere urbanistic în UTR Lc_A- ansambluri de locuinţe colective realizate înainte de anul 1990 cu toate că acest imobil nu a avut niciodată destinaţia de locuinţă colectivă şi nu are caracteristicile imobilelor învecinate ce au fost încadrate în acest UTR.

Imobilul proprietatea subscrisei are caracteristicile imobilului situat în imediata vecinătate, respectiv Hotelul Delaf situat din punct de vedere administrativ pe strada Progresului nr. 18 şi care a fost încadrat conform PUG 2014 în UTR RrM1 – Parcelar riveran principalelor artere de trafic, destinat restructurării. Încadrarea în acest UTR s-a realizat prin raportare la deschiderea parcelei la str. Dorobanţilor, aceeaşi deschidere ca şi în cazul parcelei subscrisei.

Analizând Reglementările UTR parte a PUG 2014 se observă faptul că la stabilirea unităţilor teritoriale de referinţă nu au fost respectate prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Unitatea teritorială de referinţă (UTR) reprezintă acea subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii adinistrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizează prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.

Procedura de delimitare a UTR-urilor Lc_A respectiv RrM1 nu este legală. Imobilul proprietatea subscrisei este limitat de domeniul public – acces carosabil pe latura vestică respectiv Hotelul Dalaf pe latura estică. De asemenea, pe latura nordică se află domeniul public – acces carosabil. Prin raportare la parcelarul existent este evident faptul că delimitarea UTR-urilor este una artificială şi nelegală. Limita de demarcaţie între două sau mai multe UTR-uri se impune a fi accesul carosabil şi astfel încadrarea urbanistică a terenului proprietatea subscrisei nu poate fi în Lc_A, ci în modul legal ea se impune a fi UTR RrM1.

Şi prin raportare la folosinţa imobilului proprietatea subscrisei şi a imobilelor încadrate conform PUG 2014 în UTR RrM1 este justificată solicitarea subscrisei. Legiuitorul a avut în vedere folosinţa de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor şi regimul juridic similar al imobilelor pentru includerea acestora în cadrul aceluiaşi UTR. Imobilul proprietatea subscrisei are destinaţia de imobil de birouri, iar nu aceea de locuinţe colective. Tot astfel imobilul situat din punct de vedere administrativ pe str. Progresului nr. 18 are destinaţia de imobil de birouri şi servicii, iar nu aceea de locuinţe colective. Nu există nicio raţiune pentru includerea imobilului proprietatea subscrisei în UTR Lc_A câtă vreme toate celelalte imobile incluse în acest UTR au destinaţia de locuinţe colective. Ba mai mult, chiar denumirea dată acestui UTR – Ansambluri de locuinţe colective edificate înainte de anul 1990 stabileşte în mod clar categoriile de imobile ce fac parte din UTR.

Imobilul proprietatea subscrisei are o cu totul altă destinaţie având caracteristice imobilelor încadrate în UTR RrM1. Pentru o dezvoltare coerentă din punct de vedere urbanistic se impune delimitarea corectă şi legală a UTR-urilor astfel încât dezideratul noului Plan Urbanistic General să poată fi atins”, au arătat oamenii de afaceri.

Primăria admite încadrarea defectuoasă

Cu toate că în februarie 2017, Direcţia de Urbanism a comunicat că încadrarea propusă de TCI Invest este mai potrivită decât cea propusă de proiectant, clujenilor tot nu li s-a eliberat autorizația de construire până zilele trecute.

”Considerăm posibilă modificarea încadrării funcţionale a parcelei situate în str. Dorobanţilor nr. 111, din UTR Lc_A în UTR RrM1, aşa cum solicită proprietara deoarece terenul este amplasat în vecinătatea unei zone încadrate în UTR RrM1 iar această încadrare este mai potrivită din punctul nostru de vedere decât cea propusă de proiectant (în UTR S_Is este interzisă locuirea de orice tip) şi corespunde cu intenţiile de dezvoltare ale societăţii. De asemenea, verificând planşa 3.2. Reglementări urbanistice UTR, constatăm că şi clădirea SC TCI Contractor General SA este amplasată în zona de locuinţe colective.

Propunem revizuirea documentaţiei desenate a PUG pentru această zonă în sensul extinderii zonei UTR RrM1 pe parcelele deţinute de SC TCI Invest SA şi SC TCI Contractor General SA”, a comunicat Direcţia de Urbanism.

Vechiul PUG a intrat în vigoare în 1999 şi a expirat în 2009, moment în care s-au demarat pregătirile pentru un nou document care să reglementeze construcţiile clujene. De redactarea noului document s-a ocupat consorţiul format din Universitatea Tehnică (prof.dr.ing. Mircea Petrina) şi birourile de proiectare Planwerk (şef proiect arh. Adrian Borda, coordonator arh. Eugen Pănescu, proiectanţi arh. Eugen Pănescu arh. Tudor Pănescu, arh. Vlad Creoşteanu, arh. Cristina Pişleag, arh. Mandy Schoeneman, arh. Endre Ványolós, arh. Tiberiu Ciolacu), iar contractul a avut o valoare de 2,4 milioane de euro.

5 COMENTARII

    • sa vedeti ce judecatori bun au de partea lor in majoritatea cazurilor. Juristii se bazeaza pe ei, dar din cand in cand mai rateaza cazul si ei.

  1. Chiar nu observa nimeni ca in Cluj sunt doar 10-15 persoane care construiesc blocuri sau ansamble rezidentiale iar cetatenii de rand stau cu anii pentru o autorizatie la o casuta pe pamant ?!
    In final doar 50-80 de cetateni din Cluj reusesc sa razbata intr-un an prin jungla din urbanism.
    Pentru ce platim atatia si atatia salariati in primaria Cluj daca oricum doar cei apropiati lui Boc construiesc ?

    • pai de ce nu faceti un calcul – cati angajati are primaria la urbanism si cate cereri au de rezolvat. De aici o sa va reiasa si timpul alocat. Stiti ca la autorizari sunt vreo 6 oameni care intr-un an emit mii de autorizatii? stiti ca numai 2 oameni se ocupa de receptii?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here