Emil Boc a semnat contractul pentru construirea primei școli publice din Cluj Napoca în ultimii 30 de ani

De la căderea comunismului până în momentul de față, în Cluj Napoca nu s-a mai construit nicio școală publică. La sfârșitul acestei săptămâni, administrația locală a semnat contractul pentru construirea școlii gimnaziale destinată locuitorilor din Borhanci. Nu administrația locală finanțează această investiție în educație. Cei peste 50 milioane lei, valoarea investiției, vin prin PNRR. Proiectul din Borhanci cuprinde creșă, grădiniță, școală gimnazială, sală de sport, liceu, bazin de înot și pădure-parc.

La sfârșitul săptămânii trecute, administrația locală clujeană a semnat contractul pentru construirea școlii gimnaziale din cartierul Borhanci. Clădirea va avea 27 săli de clasă pentru 675 de copii, sală de sport, laboratoare, sală de mese și spații tehnice.

„Astăzi am semnat contractul de proiectare și execuție pentru proiectul „Școala Gimnazială Borhanci” în valoare de 10.270.048,12 euro (50.323.235,80 lei). Durata contractului este de 560 zile, din care 110 zile termen proiectare și 450 zile termen execuție lucrări. Câștigătorul contractului este Asocierea Axial Construct Invest – MRD Instal-Prodesign Engineering & Construction – DaroConstruct și subcontractanţi”, a declarat edilul Emil Boc.

În cadrul proiectului se construiesc două imobile, unul destinat Școlii Gimnaziale format din 3 corpuri de clădire, care va avea acoperiș tip terasă circulabilă pe corpul A și necirculabilă pe corpurile B și C, și alăturat o sală de sport care va avea acoperiș tip terasă circulabilă. De asemenea, va fi amenajată curtea școlii și terenului aferent școlii. 

Emil Boc a mai declarat că, potrivit datelor pe care le deține, clădirea școlii ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2024.

Funar și Boc la ”joacă” în Borhanci

Construirea de locuinţe pe terenul din Borhanci este o idee care îi aparţine lui Gheorghe Funar. În 1999, a decis că trebuie să facă 1.000 de case pentru tineri, a concesionat terenul firmei Casarom, iar Primăria s-a obligat să introducă utilităţile, însă nu a reușit să facă acest lucru.

Casarom ar fi trebuit să construiască un ansamblu cu 1.000 de locuinţe pe un teren pus la dispoziţie de primărie. Însă, în loc să termine proiectul, societatea a intrat în faliment.

În 2005, primăria şi consiliul local au dorit să rezilieze contractul de concesiune, dar hotărârea de consiliu local a fost atacată în instanţă, iar cei de la Casarom au avut câştig de cauză, astfel că terenul a rămas concesionat. 

În anul 2006, prin HCL 303/20 aprilie s-a diminuat suprafaţa de teren concesionată, cu 14 ha, s-a stabilit termenul limită de realizare a infrastructurii pentru faza I de construcţie la trei ani de la obţinerea tuturor autorizaţiilor de construire şi s-a impus sancţiunea diminuării terenului cu suprafaţa neviabilizată. De asemenea, firma s-a obligat să predea 10% din totalul locuinţelor construite şi vândute, în funcţie de fazele de construcţie. Ulterior, totul s-a dovedit a fi un ”balon de săpun” imobiliar. 

După acest eșec, primarul Emil Boc s-a folosit de proiectul cartierului din Borhanci ca ”vehicul” electoral.

”Acum se finalizează studiul de circulație și PUZ -ul care va fi adoptat în Consiliul Local în varianta nouă, care să permită și concesionarea unor parcele de teren și construcția unor locuințe de către Primărie. Chiar pentru ordinea de zi din ședința viitoare a Consiliului Local vom avea o cerere adresată Guvernului pentru a da șansa să extindem Borhanciul, drumul, pentru a putea face dezvoltarea urbană de acolo. Este o porțiune de teren care ține de Guvern, care a dat în administrare la USAMV. Universitatea nu este proprietară și ține de proprietar să ne dea în administrare o parte din teren pentru a extinde strada respectivă. Cartierul acesta se ridică în funcție de rezolvarea problemei de trafic. Trebuie extinsă strada pentru a putea face față la construirea unui nou cartier”, declara Emil Boc în 2018.

Cu trei ani ani înainte, tot Emil Boc spunea că  ”un alt proiect mare la care lucrez împreună cu colegii mei este cel privind dezvoltarea unui cartier rezidenţial al Clujului, în Borhanci, pe locaţia proiectului Casarom, care a fost abandonat. Este acolo o suprafaţă de 70-80 de hectare de teren unde putem să gândim soluţii, acum suntem în faza în care pregătim documentaţia aferentă. Mă gândesc la posibilitatea de a concesiona tinerilor şi nu numai, parcele de teren pentru a-şi construi locuinţe după un plan prestabilit de primărie”, susținea Boc.

Practic, administrațiile Boc și  Apostu nu au avut niciodată intenții concrete să facă investiții în fiabilizarea zonei din Borhanci. Cei doi edili au preferat să gireze dezvoltarea imobiliară ”pe verticală” din oraș. De altfel, și societățile care se ocupă de actuala dezvoltare a cartierului Borhanci sunt apropiate de politica actualei administrații.

Alunecări de teren în Borhanci

În 2019, Primăria Cluj Napoca a publicat Planul urbanistic zonal (PUZ) pentru Borhanci, unde are în vedere construirea de locuințe și dotări, şcoală, grădiniţă, creşă, centru de cartier, parcuri etc.

Planul Urbanistic Zonal are în vedere reglementarea unui teren cu suprafața de 77,69 hectare. 

“Din punct de vedere geologic, prezența argilei și turbei pot crea probleme în ceea ce privește fundarea. Terenul ce face obiectul PUZ se află pe o pantă medie de 10%. Municipalitatea va trebui să aibă în vedere reducerea numărului de construcții amplasate pe zonele cu risc foarte mare de alunecări de teren. Accesul carosabil se poate realiza, în prezent, fie dinspre sud (strada Borhanci), fie dinspre nord (străzile Bicaz și Gheorgheni). Pe teren au fost identificate mai multe drumuri de exploatare a căror lățime este insuficientă – traseele acestora ar putea fi însă preluate parțial, ținând cont că majoritatea au panta suficient de mică pentru a permite organizarea rețelei stradale în jurul lor. Parcela beneficiază de existența rețelelor de distribuție a energiei electrice, de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și de gaze naturale, existente pe străzile adiacente. Principala problemă este reprezentată de zonele cu risc mediu și mare de alunecări de teren. Vegetația existentă este degradată, fiind necesară amenajarea unor spații verzi de calitate în cadrul viitoarei intervenții”, arată o analiză geotehnică care vizează zona Borhanci.

Potrivit PUZ-ului în Borhanci vor fi interzise următoarele tipuri de investiții: supermarket, hypermarket, mall, activități poluante, depozitare en gros, ansambluri monofuncționale rezidențiale, locuire de tip individual etc.

Regimul de înălțime nu poate depăși 2S+P+3, iar înălțimea maximă admisă a viitoarelor clădiri nu va depăși 16 metri.

Cum va fi structurată școala din Borhanci

– 27 de săli de clasă a câte 25 de elevi fiecare clasă
– 3 laboratoare, din care: 2 laboratoare de științe, 1 laborator de informatică
– sală de sport cu vestiare
– sală de mese cu bucătărie și anexe
– cancelarie, birouri
– spații tehnice: grupuri sanitare
– sisteme de instalații și branșamente la rețele de utilități